Purtarea încălțămintei nepotrivite atrage de la sine consecințe dintre cele mai grave, de la simpla durere până la tulburări ale mersului sau infecții repetate. Dacă astăzi purtăm încălțăminte nepotrivită fără să cunoaștem bine repercusiunile, în alte timpuri cunoașterea repercusiunilor nu era o barieră în a purta încălțăminte nepotrivită.
În China Antică și până în secolul XX, era o practică curentă să modifici picioarele fetelor prin metode astăzi considerate barbarice, atunci considerate o normalitate. Motivele: simțul estetic, frumusețe, atracție.
Spre exemplu, încălțămintea destinată copiilor necesită o atenție deosebită, deoarece un picior aflat într-un proces de dezvoltare reprezintă o situație mai complexă decât un picior matur. Mai mult, picioarele copiilor trebuie protejate împotriva loviturilor și a altor factori externi datorită dorinței acestora de a explora lumea din jurul lor.
Pe măsură ce copilul crește, forma și postura piciorului se schimbă. Încălțămintea poate fi folosită corect și nu apar probleme, poate fi folosită în scop medical, spre exemplu pentru reducerea intensității durerii și a dizabilității1, dar și folosită greșit și atunci se ajunge la probleme de biomecanică cu potențiale efecte asupra morfologiei.
Unele studii din literatura de specialitate oferă păreri contradictorii asupra impactului încălțămintei asupra piciorului copiilor. Un studiu desfășurat pe un eșantion de 1.851 de copii din Congo2, cu vârste cuprinse între 3-12 ani, a arătat că nu există o legătură directă între o încălțăminte nepotrivită și probleme de morfologie a piciorului. Metoda folosită a fost măsurarea amprentei la sol a piciorului. Pe de altă parte, un alt studiu a demonstrat o legătură directă între încălțămintea nepotrivită și probleme precum piciorul plat3. Studiul a fost desfășurat pe un eșantion de 2.300 de copii, cu vârste cuprinse între 4-13 ani, iar metoda folosită a fost aceeași – amprenta la sol a piciorului.
Tot din punct de vedere al dezvoltării morfologice a piciorului, însă de data aceasta folosindu-se metoda 3-D de scanare a piciorului, un studiu din anul 2008 a arătat diferențe morfologice între picioarele a două grupuri de participanți: copii germani și australieni din peste 400 de școli primare din Australia4. S-a observat că cei de proveniență germană aveau picioarele mai lungi și mai plate decât copiii australieni. Un alt studiu desfășurat în Kenya a evidențiat faptul că picioarele copiilor care umblau desculți aveau mai multă putere5 și puteau munci mai mult. Aceste lucruri ne arată că există mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea optimă sau deficitară a morfologiei piciorului la copii, precum ar fi încălțămintea, cultura, etnia și alți factori evoluționari.
Mergând mai departe, din punctul de vedere al parametrilor biomecanici s-a observat faptul că viteza mersului sau lungimea pasului s-a mărit cu ajutorul încălțămintei de antrenament6, însă a scăzut cadența mersului și timpul de sprijin pe un picior. Aceste analize au coroborat alte studii anterioare care arătau că viteza mersului este mai mare pentru copiii care erau încălțați decât cei desculți. Copiii desculți însă aveau pasul mai mic7 și se descurcau mai bine pe banda de alergat decât cei încălțați.
Dacă putem găsi circumstanțe atenuante pentru copii (necunoștința sau dorința de a impresiona), ce putem spune în acest caz despre adulții care aleg în mod conștient o încălțăminte inadecvată? Studiile din literatura de specialitate spun că adulții fac alegeri greșite când vine vorba de încălțăminte.
Un studiu desfășurat pe un eșantion de 51 de studente din Japonia8 a arătat că 75% dintre acestea purtau încălțăminte mai mare decât mărimea picioarelor lor. În schimb, 22% din aceste studente purtau o încălțăminte care era mai mică. Problemele timpurii care pot apărea sunt bătăturile, infecțiile fungice sau unghiile incarnate.
Un alt studiu care s-a axat doar pe lățimea piciorului a scos la iveală faptul că 88% dintre femeile participante purtau încălțăminte mai îngustă decât picioarele lor9. Dintre acestea, 37% purtau tocuri, 49% purtau încălțăminte de genul balerini, loafers etc, iar restul de 14% purtau adidași. Literatura de specialitate arată că persoanele cu deformări la nivelul picioarelor sau care au hallux valgus (“mont” sau popular denumit “ouă la picioare”) purtau încălțăminte mai îngustă decât aveau nevoie.
Alte două studii asupra încălțămintei la adulți demonstrează o legătură directă între aceasta și problemele de la nivelul membrelor inferioare. Spre exemplu, participanți cu vârste cuprinse între 44-49 de ani, atât femei, cât și bărbați, care purtau încălțăminte mai mare decât necesar, mergeau des la clinici10 pentru tratarea unor probleme la gleznă.
Un alt studiu desfășurat în Australia a raportat faptul că perioada cea mai critică pentru femei în apariția unor probleme precum hallux valgus și durerile de picioare este între 20-39 de ani. S-a dovedit că femeile care purtau tocuri ce aveau vârfuri ascuțite sau foarte ascuțite aveau un risc mai mare de a dezvolta hallux valgus decât femeile care purtau încălțăminte cu partea anterioara rotunjita in acord cu forma piciorului11.
Membrele inferioare la vârstnici vin cu o morfologie inerentă vârstei și a stresului la care au fost supuse de-a lungul vieții. Spre exemplu, picioarele vârstnicilor au de obicei regiunea degetelor mai lată ca persoanele tinere, au hallux valgus sau alte deformări conforme cu vârsta, unele dintre acestea fiind rezultatul purtării unei încălțăminte inadecvate la vârste mai tinere.
Problema care se ridică în aceste cazuri este faptul că persoanele de vârsta a treia nu poartă încălțămintea potrivită în funcție de afecțiunile cu care se confruntă. Câteva studii dintre cele analizate au demonstrat această realitate.
Un prim studiu în acest sens desfășurat pe un eșantion de 176 de persoane, cu vârste cuprinse între 69-96 de ani12, a arătat că 78% dintre aceștia purtau o încălțăminte pentru exterior mai îngustă decât picioarele lor. Un alt studiu desfășurat pe 213 cetățeni thailandezi13 a relevat faptul că 50% dintre femei și 34% dintre bărbați purtau, de asemenea, o încălțăminte mai îngustă decât era nevoie.
Un studiu desfășurat pe 65 de participanți14, cu vârsta cuprinsă între 64-93 de ani, care erau internați des la unități de recuperare medicală, a arătat faptul că 49.2% purtau încălțăminte mai mare decât mărimea piciorului, iar 32% purtau încălțăminte prea largă. S-a dovedit că încălțămintea prea mare crește riscul de ulcerații și durere la nivelul picioarelor.
Consensul la care s-a ajuns în urma cercetării literaturii de specialitate este că persoanele vârstnice nu reușesc să găsească încălțăminte destinată pentru afecțiunile cu care se confruntă, dar și că uneori aceste persoane nu își cunosc mărimea reală a piciorului.
Podiatrii reprezintă soluția în acest sens, deoarece pot să recomande persoanelor de orice vârstă o încălțăminte adecvată pentru nevoile lor.
Surse bibliografice:
1 Rome K, Ashford RL, Evans A. Non-surgical interventions for paediatric pes planus. Cochrane Database of Syst Rev. 2010;7:CD006311.
2 Ecchari JJ, Forriol F. The development in footprint morphology in 1851 Congolese children from urban and rural areas, and the relationship between this and wearing shoes. J Pediatr Orthop B. 2003;12(2):141-6
3 Rao UB, Joseph B. The influence of footwear on the prevalence of flat foot. A survey of 2300 children. J Bone Joint Surg. Br. 1992;74:525-7
4 Mauch M, Mickle KJ, Munro BJ, Dowling AM, Grau S, Steele JR. Do the feet of German and Australian children differ in structure? Implications for children’s shoe design. Ergonomics. 2008;51:527-39
5 Aibast H, Okotuyi P, Sigei T, Adero W, Chemjor D, Ongaro N, Fuku N, Konstabel K, Clark C, Lieberman DE, Pitsiladis Y. Foot structure and function in habitually barefoot and shot adolescents in Kenya. Curr Sports Med Rep. 2017;16:448-58
6 Wegener C, Hunt AE, Vanwanseele B, Burns J, Smith RM. In-shoe multisegment foot kinematics of children during during the propulsive phase of walking and running. Hum Mov Sci. 2015;29:200-11
7 Kung SM, Fink PW, Hume P, Shultz SP. Kinematic and kinetic differences between barefoot and shod walking in children. Footwear Science. 2015;7:95-105
8 Kusumoto A, Ashikawa K. Foot and shoe size of Japanese female university students. J Hum Ergol (Tokyo). 1988;17(1):91–5.
9 Frey C, Thompson F, Smith J, Sanders M, Horstman H. American Orthopaedic Foot and Ankle Society women’s shoe survey. Foot Ankle Int. 1993;14(2):78–81.
10 Schwarzkopf R, Perretta DJ, Russell TA, Sheskier SC. Foot and shoe size mismatch in three different New York City populations. J Foot Ankle Surg. 2011;50(4):391–4.
11 J Gerontol A Biol Sci Med Sci, 2016, Vol. 00, No. 00, 1–7; doi:10.1093/gerona/glw004
12 Menz HB, Morris ME. Footwear characteristics and foot problems in older people. Gerontology. 2005;51(5):346–51.
13 Chaiwanichsiri D, Tantisiriwat N, Janchai S. Proper shoe sizes for Thai elderly. Foot (Edinb). 2008;18(4):186–91.
14 Burns S, Leese G, McMurdo M. Older people and ill fitting shoes. Postgrad Med J. 2002;78(920):344–6.
Înscrie-te la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2024