Am discutat în săptămâna ce a trecut despre o tehnică mai puțin cunoscută și utilizată în cultura europeană. În speranța că ați fost măcar puțin curioși despre cum ar arăta ikigai-ul vostru, vom exersa împreună de data aceasta cum am putea să îl aplicăm și ne vom îndrepta atenție spre pacienții diabetici.
Ikigai-ul este o tehnică care oferă organizare și echilibru - două caracteristici importante care ar trebui să se regăsească în stilul de viață al persoanelor cu diabet. Chiar dacă nu e vizibil pentru cei din exterior, și nu e perceput ca o amenințare reală, diabetul acționează în mai multe domenii ale vieții unei persoane, de la sănătate, la distres psihologic și emoțional sau relații interpersonale și comunitate. În momentul în care unei persoane i s-a pus diagnosticul de diabet, aceasta începe o luptă zilnică cu greutățile noului stil de viață, cu noile rutine pe care trebuie să le dezvolte și cu greutățile sociale asociate stigmei datorată diagnosticului medical.
Provocările pe care diagnosticul de diabet le generează de cele mai multe ori se regăsesc în următoarele domenii: psihologic (simptome de anxietate și depresie, care pot deveni tulburări; probleme de alimentație), familie și mediu social (neimplicarea celor apropiați; supraimplicarea familiei; conflicte și stigmă) și la nivel de comunitate (statutul social și economic; greutăți financiare ce pot afecta administrarea corectă a tratamentului; acces limitat la sistemul de sănătate și asigurarea oferită de casa de asigurări).
Următorul exercițiu presupune organizarea, echilibrarea și exersarea punctelor forte, care vor ajuta pacientul cu diabet să depășească eventualele obstacole și greutăți pe care le poate întâmpina.
În schema de mai jos vor fi evidențiate, în funcție de domeniu, câteva puncte forte pe care un pacient cu diabet ar fi util să le dezvolte pentru a avea o bunăstare crescută și pentru a evita complicațiile, care ar putea apărea odată cu boala.
Din fiecare categorie principală de domenii (individual, social și comunitar) ar trebui investit în cel puțin un factor. Fiind foarte bine consolidat, factorul va deveni ca o ancoră pentru pacient. În momentele dificile, ancorele care sunt consolidate vor veni ca un ajutor, menținând echilibrul și stabilitatea persoanei în distres.
Practicând dezvoltarea punctelor forte zilnic și cu atenție ne dezvoltă o capacitate mai bună de a întâmpina și depăși orice obstacol. Câteodată însă ne e greu să ne identificăm punctele forte sau obstacolele devin prea mari pentru ca noi să ne luptăm cu ele singuri. În acele momente, intervenția și ajutorul unui specialist pot deveni cruciale. E bine să știm că e în regulă să cerem ajutor, indiferent de situația în care ne aflăm.
Vă îndemn să practicați identificarea și consolidarea punctelor forte.
Înscrie-te la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2024