Piciorul diabetic și COVID-19 din perspectiva podiatrilor din Italia

05.05.2020





Ilaria Teobaldi activează ca și podiatru în Italia încă din anii '90, când Universitatea din Pisa a introdus în programele sale un program nou pe atunci - podiatria. 

Pentru ea, podiatria reprezintă profesia care o împlinește atât din punct de vedere pofesional, cât și personal. După mai bine de 20 de ani în acest domeniu, ea consideră că podiatri pot să învețe lucruri noi și să-și diversifice competențele. În primul rând, îngrijirea plăgilor la nivelul piciorului în rândul persoanelor cu diabet, iar apoi aspecte de biomecanica piciorului. A treia zonă de dezvoltare pentru podiatri o reprezintă chirurgia și prescripția de medicamente, însă în Italia acest lucru este încă în evaluare de către autorități. 

Pe lângă expertiza în podiatrie, Ilaria Teobaldi mai deține diplome ca și specialist în îngrijirea plăgilor, postură, cât și în cercetare. Este o susținătoare activă a Asociației de Podiatrie și a participat ca și lector în cadrul Congreselor de Podiatrie. 

Ne bucurăm că a acceptat invitația noastră de a acorda un interviu în care vorbește despre piciorul diabetic și COVID-19 din perspectiva podiatrilor din Italia.

 

Care este perspectiva podiatrului despre COVID-19?

Majoritatea podiatrilor din Italia lucrează în mediul privat. În ultimele două luni a trebuit să reorganizăm activitatea astfel încât, să fim în conformitate cu deciziile Guvernului. A fost necesar să găsim modalități alternative, folosind servicii de telemedicină, de transfer de imagini și videoconferințe pentru a putea crea o legătură între personalul de specialitate și pacienți. De asemenea, a trebuit să instruim atât personalul cât și pacienții în legătură cu noile canale de comunicare și cu necesitatea de a le folosi atunci când apar semne de leziuni pre-ulcerative sau semne de înrăutățire a unei ulcerații deja existente. Am menținut activitatea normală doar pentru acele cazuri de urgență sau de mare necesitate și am încercat de asemenea să realizăm o parte din activitate prin vizite la domiciliu. Acum ne concentrăm pe manifesătrile dermatologice ale COVID-19, manifestări care nu sunt foarte cunoscute și care se manifestă mai ales la pacienții tineri. Apar zone de eritem acral, vezicule și pustule (pseudo-degerături), zone cu leziuni de urticarie, erupții maculopapulare și livedo sau chiar necroză în unele cazuri. Ne confruntăm cu o problemă nouă atât pentru podiatri cât și pentru întreaga comunitate științifică – trebuie să identificăm metodele prin care să obținem un diagnostic precoce și un tratament local optim. Rețeaua de Podiatrie din Italia organizează un studiu observațional care va include toți podiatrii.

Care sunt provocările din această perioadă în ceea ce privește piciorul diabetic și urgența COVID-19?

Provocările din această perioadă țin de evitarea agravării leziunilor piciorului diabetic și în același timp minimizarea spitalizării și a riscului de COVID-19. Pentru a realiza acest lucru este necesar să triem cât mai repede și să clasificăm leziunile în funcție de severitate iar pacienții în funcție de prezența semnelor preulcerative. Astfel, putem determina care pacienți trebuie spitalizați de urgență și care pot fi ajutați prin alte servicii de intervenție cum ar fi consulturile prin mijloace de telemedicină sau vizite la domiciliu. Nici una din clinicile pentru îngrijirea picioarelor nu a fost inchisă complet. În Verona, de exemplu, clinica mea a rămas deschisă pentru urgențe 3 zile iar pentru pacienții cu prioritate 10 zile.

Ce implică experiența de a purta mască și echipament de protecție zilnic? Poate acest lucru să crească riscul de iritație a feței?

Problema în ceea ce privește măștile și echipamentul de protecție este timpul de purtare. Acesta este de 8/10 ore pe zi fără să atingem masca (și/sau ochelarii de protecție) și fără să o repoziționăm iar acest lucru poate să genereze iritație și puncte de presiune excesivă - care pot în unele circumstanțe să devină ulcerații. În ultimele două luni, numeroase societăți științifice au publicat materiale și documente ce oferă informații pentru prevenirea problemelor ce apar odată cu purtarea măștilor. Pot să rezum elementele de prevenție în trei principii cheie:

  1. Curățați și protejați pielea cu soluții de curățare și creme de hidratare cu pH neutru.
  2. Aplicați cu scop profilactic pansamente subțiri (cum ar fi hidrocoloid, spumă de poliuretan) sau materiale moi (pernuțe de silicon) pe zonele de contact și presiune maximă – baza nasului, urechile, fruntea și obrajii.
  3. După înlăturarea acestor pansamente curățați și protejați pielea cu ajutorul unor produse hidratante.

Italia a fost destul de afectată de această pandemie, în special regiunea de  nord. Care este atmosfera din spital?

4 mai a fost prima zi a “Fazei a doua“. Majoritatea activităților au fost redeschise însă trebuie să menținem măsurile de distanțare socială și să fim cu garda sus. În următoarele 10-15 zile vom ști dacă am reușit să controlăm această boală. Sunt, încă, îngrijorată atât pentru cei din domeniul medical cât și pentru cetațeni în general. Sper că, nu vom uita ce s-a întâmplat în ultimele două luni. Atmosfera la spital este una de optimism precaut. Am organizat spații și am crescut intervalul orar pentru consultații pentru a evita formarea unor grupuri mari de oameni. Vom vedea ce ne rezervă viitorul.

Care este mesajul pentru medicii din România?
Eu sunt o parte a sistemului public bazat pe ceea ce am văzut în regiunile din nordul Italiei și este important să creăm o rețea între spitale și furnizorii de servicii medicale din teritoriu. Unitățile de primiri urgențe au nevoie de susținere din partea medicilor de familie pentru a identifica pacienții care nu prezintă foarte multe simptome și pentru a ne asigura că pacienții care sunt într-o stare gravă nu se înrăutățesc. Este imperativ, de asemenea, să încercăm să evităm supraaglomerarea spitalelor. Iar pentru a realiza acest lucru pacienții cu COVID-19 care pot fi tratați acasă întrucât starea lor nu este severă trebuie tratați acasă și nu internați.

Bibliografie:

  1. Galván Casas C. et al Classification of the cutaneous manifestations of COVID-19: a rapid prospective nationwide consensus study in Spain with 375 cases. Br J Dermatol. 2020 Apr 29. doi: 10.1111/bjd.19163
  2. https://iwgdfguidelines.org/covid-19/
  3. https://www.aislec.it/assets/Uploads/Documento-AISLeC-Prevenzione-e-Cura-delle-LdP-da-utilizzo-di-DPI2.pdf

 [email protected]