Telemedicina accelerează modul în care pacienții apelează la servicii medicale



Interviu cu Dr. Roberto Anichini

Coordonator Secție Picior Diabetic

Spitalul S. Jacopo, Pistoia, Italia

 

Domnule Doctor, care este impactul pandemiei COVID-19 și cum a schimbat telemedicina modul în care pacienții apelează la servicii medicale?

Pandemia de COVID-19 a schimbat multe lucruri, inclusiv modul în care abordăm pacientul cu diabet. Nu mai este vorba doar de căutarea unei complicații cronice, cum ar fi de exemplu patologia cardiovasculară asociată sau prezența piciorului diabetic. Am înțeles în această perioadă că diabetul în sine este un factor de risc semnificativ pentru pacienții noștri. Pacientul trebuie să devină capabil să își supervizeze propria stare de sănătate și să aibă grijă de controlul metabolic și toate acestea pentru a reduce pe cât posibil momentele în care au nevoie de îngrijire de specialitate.

Spitalizarea a fost foarte dificilă în contextul pandemiei - carantina, distanțarea socială, toate aceste elemente au îngreunat accesul la serviciile medicale. În această perioadă, pacienții cu diabet au avut rate de deces mult mai mari decât populația generală. Apariția pandemiei COVID-19 a făcut ca pacienții să se confrunte cu limitele sistemului medical, care a rămas parcă în urmă, în era sistemelor analog. Este destul de clar că este necesară o digitalizare rapidă pentru a putea rezolva criza globală cu care ne confruntăm acum. Avem o nevoie urgentă de sisteme care să poată să folosească potențialul maxim al tehnologiilor digitale.

Ați vorbit de tehnologii digitale. Ce avantaje prezintă telemedicina?

Telemedicina permite echipelor multidisciplinare să se conecteze și să monitorizeze în timp real persoanele cu diabet. Prin intermediul tehnicilor de telemedicină putem să monitorizăm nivelul glicemic, să cuantificăm riscurile ce apar cu anumite leziuni plantare și, nu în ultimul rând, să luăm decizii care să îndrume pacientul către o soluție imediată, la domiciliu sau într-un centru specializat. Telemedicina a schimbat în mod radical modul în care putem comunica cu pacienții și modul în care putem să îi ajutăm. În condițiile în care atât în Italia, cât și în alte țări din Europa, când spitalele primeau doar cazuri grave, telemedicina a devenit peste noapte nu numai utilă, ci chiar indispensabilă. A devenit singurul mod prin care anumite categorii de pacienți au putut primi sprijinul necesar din partea sistemului medical. Comunicarea cu pacienții s-a făcut prin mai multe căi: telefon, e-mail și video.

Cum a funcționat telemedicina în cadrul departamentului dvs. din Italia?

Departamentul nostru a primit în ultima perioadă peste 1000 de imagini cu picioare ale pacienților. Este un număr foarte mare. Aceste imagini ne ajută să plecăm de la un punct comun pentru a discuta ce opțiuni terapeutice se pot folosi și asupra căror elemente trebuie să fim mai atenți pe viitor. Telemedicina nu este totul, însă este un mijloc important prin care putem ajuta și îmbunătăți situația pacienților noștri. Un video scurt, de 30 de secunde, cu unele aspecte esențiale de îngrijire ale picioarelor oferă un avantaj imens dacă pacienții sunt receptivi. Am avut rezultate bune. Am reușit să creăm conexiuni cu pacienții prin aceste metode.

Chiar dacă spitalele au fost închise, telemedicina ne-a permis să continuăm activitatea de îngrijire sub o formă sau alta. Chiar și pentru pacienții cu probleme grave, care au avut nevoie de o soluție terapeutică în cadrul spitalului, telemedicina a ajutat, pentru că ne-a permis să ne orientăm din timp asupra situației, iar când pacientul a ajuns la spital el a mers direct către sala de operație. Echipa de specialiști era deja informată și pregătită pentru a trata cazul.

Cum ne ajută telemedicina în cazul ulcerațiilor plantare? Cum abordăm pacientul?

Telemedicina poate fi aplicată și în cazul ulcerațiilor plantare. La primul eveniment, pacientul trebuie monitorizat și pus rapid pe un traseu de vindecare. Odată început procesul de vindecare, pacientul poate fi monitorizat și de la distanță, însă pansarea rănii trebuie realizată de către specialist. Odată cu remisia ulcerației trebuie folosit un program de monitorizare și control, implementat de la distanță pentru a grăbi reabilitarea pacientului. Pe măsură ce capacitatea acestuia de a merge este recâștigată trebuie încurajată integrarea treptată a activității fizice. Dacă apar recurențe în cazul pacientului cu risc mare de amputare, acesta va trebui monitorizat și evaluat de către specialiști.

Credeți că provocările legate de pandemia COVID-19 vor pune mai multă presiune pe sistemele medicale?

Provocările legate de pandemia COVID-19 vor pune din ce în ce mai multă presiune atât pe sistemele medicale, cât și pe capacitatea de spitalizare a unităților medicale. Piciorul diabetic este una din principalele cauze de spitalizare la nivel global. Astfel, impactul pandemiei asupra acestei categorii de pacienți este unul semnificativ. Acum avem nevoie, mai mult ca oricând, să ne concentrăm pe ghidurile de bună practică pentru piciorul diabetic, cu scopul de a depune toate eforturile necesare pentru a evita situația în care acești pacienți să fie spitalizați. Specialiștii din domeniul sănătății au nevoie de tot sprijinul pe care îl pot obține și, în acest sens, Grupul Internațional de Lucru pentru Piciorul Diabetic (IWGDF) din cadrul Federației Internaționale de Diabet (IDF) a decis să colaboreze și să ofere specialiștilor informații și date specifice legate de pandemiei COVID-19 de care aceștia ar putea avea nevoie.

Se schimbă managementul piciorului diabetic?

Aspectele generale ale managementului piciorului la persoana cu diabet rămân în linii mari aceleași. În primul rând, cel mai important aspect este prevenția primară, adică evitarea patologiei. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să reducem rata de recurență a ulcerațiilor plantare prin intermediul prevenției secundare. Scopul nostru trebuie să fie mereu centrat pe pacient. Pe termen scurt și mediu se vizează îmbunătățirea stării medicale a pacientului, cât și calitatea vieții acestuia. Pe termen lung dorim să creștem rata de supraviețuire și să evităm evenimentele care o diminuează.

Din experiența dvs. clinică, cine se află la risc pentru ulcerație plantară în contextul COVID-19?

Toți pacienții. Acest lucru se datorează faptului că nu se îngrijesc suficient, nu sunt atenți și nu își inspectează picioarele, un lucru esențial mai ales la cei cu boală vasculară periferică, neuropatie și alterarea mobilității la nivel plantar. În această perioadă, am observat că pacienții au preferat să stea acasă, au evitat mersul și atunci au început să renunțe la o parte din atenția pe care o acordau îngrijirii picioarelor. Prezența diabetului în perioada pandemiei COVID-19 a dus la o creștere a riscurilor de morbiditate și mortalitate. Piciorul diabetic reprezintă un risc semnificativ la adresa supraviețuirii pacientului și la adresa evoluției sale pe termen lung către amputație. Acest lucru trebuie înțeles și ulterior transmis mai departe atât pacienților, cât și specialiștilor din domeniu: doctori, podiatri, asistente. Numai lucrând împreună cu pacienții noștri, cu o viziune comună și cu un efort unitar, vom putea să depășim situațiile dificile în care pandemia ne-a adus pe toți.

Au existat probleme legate de vizitele programate?

Da, bineînțeles. Într-o situație normală, un pacient cu o problemă se adresează rapid specialistului de care are nevoie. În perioada pandemiei, acest proces a fost semnificativ redus. În regiunea unde lucrez, avem aproximativ 300.000 de locuitori dintre care aproximativ 20.000 au diabet. În ultimele 9 luni, am contactat peste 11.000 de pacienți pe care i-am evaluat din punct de vedere al controlului glicemic, din punct de vedere al îngrijirii. I-am întrebat dacă s-au confruntat cu probleme. Am încercat să oferim informațiile necesare direct pacienților prin această campanie de contact, pentru ca aceștia să poată lua toate măsurile necesare în vederea evitării complicațiilor.

A fost dificil să lucrați ca parte a unei echipe multidisciplinare în această perioadă?

Dacă toată lumea lucrează împreună și colaborează, chiar și în contextul pandemiei, lucrurile nu sunt atât de grele. Dificultatea depinde și de experiența echipei per total. Ar fi foarte greu să înființezi o echipă multidisciplinară în această perioadă. Însă, echipele deja existente, care se cunosc și colaborează bine, care au ani de experiență de colaborare, pot în continuare să lucreze eficient.

Care credeți că va fi viitorul telemedicinei?

Cred că echipa multidisciplinară ar putea îmbina cu succes telemedicina cu medicina clasică, care se face față în față. Putem folosi tot felul de tehnologii, care să ușureze munca echipei.

Ce rol are medicul de familie ca parte a echipei multidisciplinare, în tratamentul piciorului diabetic?

În ceea ce privește tratamentul piciorului diabetic, trebuie să existe o strânsă legătură între medicul de familie și specialist. Atât în Italia, cât și în România este foarte important ca pacientul să fie cât mai repede îndrumat către specialist. Însă, pe viitor am putea să valorificăm lecțiile oferite de pandemia COVID-19. Este important să lucrăm împreună, deoarece îngrijirea și tratamentul piciorului diabetic trebuie să fie unul de colaborare, în care să fim toți implicați – specialiști, medici de familie și pacienții.

Cum au evoluat lucrurile în Italia, în contextul pandemiei COVID-19?

În Italia, credem că lucrurile încep să se schimbe în ceea ce privește modul de abordare a persoanelor cu diabet pentru că ei trebuie abordați holistic. Fiecare specialist are un rol important. Înainte de pandemie, eforturile specialiștilor erau mai mult individuale, însă pandemia COVID-19 ne-a învățat că efortul colectiv, ca echipă, este cel care creează cele mai multe beneficii pentru pacient. Niciun specialist nu poate realiza singur ceea ce poate face într-o echipă multidisciplinară. În Italia, podiatrul este elementul cheie al echipei multidisciplinare de îngrijire a piciorului, deoarece activitatea sa este centrată pe prevenție. Chiar și în condițiile de carantină, podiatrul împreună cu medicul specialist au avut oportunitatea de a folosi telemedicina pentru o monitorizare și îngrijire corectă a picioarelor persoanelor cu diabet. În acest fel, s-a putut interveni acolo unde a fost nevoie, chemând pacientul la spital doar atunci când s-a considerat că este necesar pentru a evita complicațiile. Să nu uităm că pentru a avea cele mai bune rezultate în îngrijirea picioarelor pacienților cu diabet este nevoie de tratarea complicațiilor diabetului zaharat într-o echipă multidisciplinară.