Autori: Pauline Wilson și Corey Gillen, St James’s Hospital, Dublin, Irlanda
Acum un an, în data de 1 martie 2020, COVID-19 a fost declarată pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății. Această pandemie a avut un impact major asupra serviciilor medicale din întreaga lume (ref). În ceea ce privește piciorul diabetic, știm că tergiversarea trimiterii și accesului la îngrijire este asociată cu rezultate slabe (Manu și colab., 2018). Ca urmare a pandemiei, multe servicii medicale de rutină au fost amânate. Acest lucru arată că examinarea piciorului diabetic și screening-ul acestuia au fost omise în unele cazuri. Prezența neuropatiei face ca pacienții cu afecțiuni ale piciorului să nu fie conștienți de ulcerații până în stadii avansate, din cauza absenței simptomelor. Literatura de specialitate a arătat că absența serviciilor de îngrijire a piciorului diabetic din timpul interdicțiilor pandemice a dus la creșterea ratelor de amputații în multe țări (Caruso și colab., 2020). În unele centre în care serviciul nu a fost redus în aceeași măsură, nu au apărut astfel de situații (Urbancic-Rovan, 2021). Mai jos vom menționa propriile experiențe într-un mare centru terțiar urban de specialitate din Irlanda.
După instaurarea interdicțiilor în Irlanda, care au început la mijlocul lunii martie 2020, toate serviciile ambulatorii din spitale au fost suspendate. Serviciile aferente piciorului diabetic în primele etape au trecut la telemedicină cu pacienții, cu îngrijitorii acestora și cu echipele de asistență medicală primară, care trimiteau prin e-mail fotografii ale leziunilor. În acest moment, serviciile pentru piciorul diabetic au realizat câteva livrări la domiciliu cu materiale pentru îngrijirea rănilor, împreună cu colegii din îngrijirea primară. A devenit evident foarte repede că aceasta nu era o practică durabilă și, prin urmare, serviciile pentru persoanele cu diabet au făcut presiuni asupra managementului din sănătate pentru a fi reinstituite ca serviciu medical esențial în același mod ca și serviciile de oncologie. Aceleași rațiuni au fost menționate și pentru echipa de îngrijire a piciorului, care operează în îngrijirea primară. Aceste solicitări au fost aprobate și, prin combinația cu servicii de telemedicină și ambulatorii, a fost restabilită și menținută gestionarea ulcerațiilor piciorului diabetic.
Pe parcursul restricțiilor impuse de pandemie, a fost necesară personalizarea îngrijirii individuale, deoarece fiecare pacient se confruntă cu propriile riscuri diabetice, afecțiuni ale piciorului și, posibil, cu COVID-19. A devenit obligatorie colaborarea cu membrii echipei multidisciplinare pentru a dezvolta programe de îngrijire personalizate, care s-au concentrat pe menținerea pacienților în afara spitalului, acasă. Prin muncă eficientă în echipă, am reușit să facilităm serviciile furnizate în mod normal în spital sau clinică, în ambulatoriu, incluzând antibioterapia intravenoasă, chirurgia vasculară și revizuiri cu consultații prin SMS și telemedicină. Furnizarea de servicii în ambulatoriu a fost benefică pentru pacienți, deși prezintă o povară crescută pentru serviciile legate de piciorul diabetic. De asemenea, furnizarea de servicii în regim ambulatoriu impune o povară administrativă sporită în organizarea îngrijirii.
În ciuda volumului crescut de muncă și a numărului mai redus de consultații față în față, podiatrii direct implicați în îngrijirea persoanelor cu picior diabetic au reușit să ofere în continuare servicii medicale de calitate similare cu cele oferite înainte de pandemie. Rolul lor în echipa multidisciplinară a fost similar cu cel anterior și neîntrerupt din cauza pandemiei. Acest lucru ne arată că nu a crescut timpul de așteptare pentru prezentarea la consult de specialitate, iar pacienții au reușit să fie îngrijiți de toți membrii echipei multidisciplinare fără întârzieri. Combinația dintre aceste elemente de menținere a serviciului nu a condus la creșteri ale ratelor de amputație înainte și după pandemie.
Referințe:
CARUSO, P., LONGO, M., SIGNORIELLO, S., GICCHINO, M., MAIORINO, M. I., BELLASTELLA, G., CHIODINI, P., GIUGLIANO, D. & ESPOSITO, K. 2020. Diabetic Foot Problems During the COVID-19 Pandemic in a Tertiary Care Center: The Emergency Among the Emergencies. Diabetes Care, 43, e123-e124.
MANU, C., LACOPI, E., BOUILLET, B., VOUILLARMET, J., AHLUWALIA, R., LÜDEMANN, C., GARCIA-KLEPZIG, J. L., MELONI, M., DE BURUAGA, V. R.-S. & SÁNCHEZ-RÍOS, J. P. 2018. Delayed referral of patients with diabetic foot ulcers across Europe: patterns between primary care and specialised units. Journal of wound care, 27, 186-192.
URBANCIC-ROVAN, V. 2021. Diabetic Foot Care Before and During the COVID-19 Epidemic: What Really Matters? Diabetes Care, 44, e27-e28.
Înscrie-te la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2024