Interviu cu Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

Clinica de Podiatrie Bucureşti

Interviu cu Asist. Univ. Dr. Tudor Marinescu

Domnule Doctor, cum ați început activitatea clinică în domeniul îngrijirii piciorului diabetic?

Am început rezidențiatul în anul 2004 la Spitalul Clinic Dr. Ion Cantacuzino, în Secția de Chirurgie, şi am participat la îngrijirea piciorului diabetic încă din primele zile ale stagiului de chirurgie. Și mă refer atât la îngrijirea preoperatorie, intervenții chirurgicale, cât și la îngrijirea postoperatorie. Experiența cu piciorul diabetic a continuat în Spitalul Elias și în Spitalul Universitar, iar în prezent la Clinica de Podiatrie.

Când se pune diagnosticul de infecție al piciorului diabetic?

Pacientul diabetic ar trebui examinat atât clinic, cât și paraclinic. În momentul în care avem un pacient cu diabet, acesta ar trebui obligatoriu descălțat pentru o examinare a picioarelor. Mai mult, trebuie urmărite modificările tegumentare, în special la nivelul extremităților. O parte din pacienții cu diabet dezvoltă arteriopatie obliterantă în context diabetic cu afectarea circulației arteriale în principal distal, iar o altă parte dezvoltă neuropatie diabetică cu afectarea sensibilității extremităților care, de regulă, afectează membrele inferioare. Din cauza afectării sensibilității, pacienții cu neuropatie diabetică pot suferi traumatisme sau alte accidente, care pot fi ”porți de intrare” pentru diverse infecții.

În ce constă examenul clinic?

Examenul clinic al piciorului diabetic trebuie să cuprindă etapele clasice: anamneza minuțioasă, inspecție și palpare. După examenul clinic, în Clinica de Podiatrie beneficiem de metode paraclinice accesibile, cum ar fi ecografie sonor Doppler, un aparat mic, portabil, care ne poate arăta gradul de afectare, orientativ, al circulației arteriale distale. De asemenea, în cadrul Clinicii beneficiem de o colaborare în ceea ce privește ecografia arterială pentru membre inferioare și musculoscheletală, precum şi SudoSCAN pentru diagnosticul neuropatiei diabetice. În cazul în care avem leziune, aceasta trebuie explorată pentru a vedea dacă avem expus material osos sau articular. Expunerea acestora complică evoluția piciorului respectiv.

Ce soluții avem pentru salvarea unui picior de la amputație?

Soluțiile pornesc de la cele ușoare cu pansamente simple, unguent cu argint, pansamente cu argint coloidal, pansamente absorbante sau pansamente cu presiune negativă și continuând cu tratament injectabil cu prostaglandine, care a devenit în ultimii ani accesibil pentru pacient din punct de vedere al costului. Administrarea de prostaglandină se poate face de mai multe ori pe an, însă ai nevoie de o evaluare a chirurgului cardiovascular și a medicului cardiolog în prealabil. În momentul în care s-a lansat în România acest tip de tratament, unul dintre studiile realizate în străinătate arătau o reducere semnificativă a riscului de amputație majoră. Tot în încercarea de a salva piciorul trebuie să ne îndreptăm atenția și spre gradul de afectare a circulației arteriale. Dacă se ajunge la o intervenție chirurgicală, atunci este necesară o pregătire preoperatorie cât mai bună. Bineînţeles că ne-ar ajuta foarte mult sprijinul colegilor de chirurgie vasculară, care să ne ajute cu montarea unui stent sau cu efectuarea unui bypass care să aducă un plus de circulație în partea distală a membrului inferior. Însă, avem și cazuri în care aceste metode nu mai pot remedia situația.

Ce cazuri speciale ați avut la Clinica de Podiatrie?

În ultima perioadă, constatăm o creștere a diagnosticului piciorului Charcot, având pacienți din diverse regiuni ale României. Această entitate de arteriopatie Charcot reprezintă o distrugere a boltei plantare aseptică și necesită o echipă multidisciplinară, adică prezența unui chirurg pentru cazurile cu apariția de leziunilor, a unui ortezist și beneficiem, în clinică, de un astfel de specialist, a unui medic diabetolog și a unui specialist în evaluări ecografice atât ale circulației arteriale, cât și venoase, dar și musculo-scheletale. Tratamentul acestei entități presupune imobilizarea într-o orteză specială mai mult sau mai puțin costisitoare pentru pacienți, în funcție de tipul de orteză. Însă, acest tip de orteză trebuie ales și în funcție de modificările vasculare ale pacientului. Cea mai bună variantă, în cazul în care pacientul nu are modificări vasculare, se ridică undeva la 200 de euro, dar poate scădea la aproximativ 300 de lei. Referindu-ne la artropatie, am diagnosticat recent un pacient cu acest tip de modificare care nu era diabetic. Chiar dacă în literatura de specialitate este specificat că apare în principal la pacientul cu diabet, recent am găsit un articol care prezintă și alte patologii, în afară de diabet, în care poate apărea arteriopatia de tip Charcot.