În data de 29 martie, Asociația de Podiatrie, în parteneriat cu Societatea de Neuropatie Diabetică, a adus în atenția autorităților, mass-media și publicului larg problematica piciorului diabetic și a amputațiilor în cadrul Conferinței-dezbatere ”Piciorul diabetic și amputațiile. Spune STOP! Acționează ACUM!”. Evenimentul a venit ca un semnal de alarmă cu privire la situația la nivel mondial, în general, și la nivel național, în special, în ceea ce privește această complicație extrem de gravă, piciorul diabetic, care afectează tot mai multe persoane cu diabet zaharat, dar și pentru a găsi soluții viabile astfel încât riscul și numărul cazurilor de amputație să scadă.
Abordarea interdisciplinară, echipa multidisciplinară de îngrijire din care să facă parte și podiatrul, prevenția și educația sunt câteva dintre elementele care ar putea contribui la reducerea cu până la 85% a complicațiilor piciorului diabetic și a amputațiilor, după cum atrag atenția forurile internaționale în domeniu.
Invitația la Conferința-dezbatere ”Piciorul diabetic și amputațiile. Spune STOP! Acționează ACUM!” a fost onorată și de două dintre cele mai importante personalități la nivel internațional în domeniul piciorului diabetic, Dr. Kristien van Acker, Președintele D-Foot Internațional, și Dr. David Dunning, Podiatru și fost Preşedinte al Colegiului Podiatrilor din Anglia. Cei doi au subliniat importanța existenței profesiei de podiatru în țara noastră și și-au arătat susținerea pentru ca din echipa multidisciplinară să facă parte și specialistul podiatru.
“Conferința a fost organizată în contextul în care la fiecare 30 de secunde, undeva în lume, un membru inferior sau un segment al membrului inferior este amputat din cauza diabetului zaharat, amputaţiile fiind de 10 până la 20 de ori mai frecvente în rândul persoanelor cu diabet comparativ cu persoanele care nu au diabet, potrivit ediției a VIII-a Atlasului de Diabet al Federației Internaționale de Diabet. În România, în rândul persoanelor cu diabet se fac zilnic aproximativ 14 amputații la nivelul memebrelor inferioare, conform rezultatelor unui studiu efectuat de specialiștii români în domeniu, timp de cinci ani. Vrem să avem podiatrie în România şi dacă insistăm, ne păstrăm entuziasmul şi nu cedăm în faţa barierelor, încet, încet vom reuşi”, a adăugat Dr. Norina Gâvan, Fondator Asociația de Podiatrie.
”În anul 2010 s-a încheiat perioada în care am realizat această evaluare, timp de cinci ani. Practic, cele 14 amputaţii pe zi au provenit din cele peste 5800 de amputaţii care s-au făcut în 2010 împărţite la 365. De asemenea, am reuşit cu greu şi am făcut tot felul de extrapolări, ca să pot estima cam cât ar costa sau costă numai amputațiile. Am primit la noi, la Cluj, o medie undeva pe la 3500 de euro per episod de amputaţie. Dacă am înmulţi acest 3500 de euro cu cele peste 5700 de amputaţii care s-au făcut în 2010 în România, am ajunge la o cifră de aproximativ 6,5 milioane de euro. Iar această sumă reprezintă numai serviciile pentru amputaţii. Însă, în spatele acestor cifre sunt destine şi, din păcate, nu puţine. Este nevoie măcar de un podiatru pe județ, ca să putem preveni și reduce amputațiile”, a declarat în cadrul conferinței-dezbatere Conf. Dr. Ioan Vereșiu, Președintele Asociației de Podiatrie.
Specialiști recunoscuți la nivel internațional în domeniul podiatriei, prezenți la Conferința-dezbatere
„Sunt impresionată de ceea ce faceţi aici, în România, şi de faptul că viziunea şi scopurile dumneavoastră sunt foarte clare. Datele la nivel global ne arată că la fiecare 20 de secunde se pierde un membru undeva în lume ca o consecinţă a diabetului. Dacă am putea identifica acele persoane care au risc de a dezvolta o ulceraţie, atunci putem face o mare schimbare. Când ai o persoană cu o ulcerație a piciorului, aceasta trebuie ghidată către un podiatru, specialistul care îngrijeşte picioarele. Ca ambasador desemnat internaţional, văd România ca pe o ţară din partea de Est a Europei care încearcă să implementeze podiatria şi dacă va funcţiona aici, veţi fi un exemplu şi pentru alte ţări. Vă rog, continuaţi! Şi noi vă vom sprijini să vă aliniaţi condiţiilor de a utiliza numele de podiatrie la toate nivelurile”, a subliniat Dr. Kristien van Acker, preşedinte D-Foot Internaţional.
La rândul său, Dr. David Dunning a adăugat că ”îngrijirea piciorului datează de foarte mult timp. Mesopotamii erau preocupaţi de îngrijirea picioarelor, Hipocrate a avut preocupare pentru răni. Leonardo da Vinci a înţeles că piciorul este un caz special. Așa că trebuie să ne uităm spre educaţie. Educaţia pacienţilor este foarte importantă. Podiatrul are o importanță deosebită în viața unei persoane cu diabet tocmai pentru a preveni aceste complicații care duc la amputație. Recomand să existe podiatri, iar în România aveţi o oportunitate fantastică de a crea podiatri şi veţi fi mândri de acest lucru. Şi sper că veţi realiza acest lucru.”
Oana Costan, CNAS: ”Orice activitate nouă, orice lucru nou care poate să îmbunătăţească calitatea vieţii acestor pacienţi mi se pare absolut necesar”.
Obiectivul conferinței-dezbatere a fost primit cu interes și de reprezentantul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, fiind considerat unul provocator. Potrivit Oanei Costan, Director al Direcției de Programe Curative din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ”pentru a reuși să se înființeze profesia de podiatru trebuie să existe o abordare ştiinţifică, dar e nevoie şi de mult entuziasm şi, categoric, de lucru în echipă. Iar echipă înseamnă specialişti din domeniu, asociaţii de pacienţi şi, fără doar şi poate, autorităţi şi politicieni. Orice activitate nouă, orice lucru nou care poate să îmbunătăţească calitatea vieţii acestor pacienţi mi se pare absolut necesar şi de bun augur. Casa Naţională este deschisă la o restructurare eventuală a abordării pacientului diabetic. De altfel, am mai avut întâlniri şi cu Comisia de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătăţii şi acolo s-a pus problema poate a unei regândiri a abordării, a unui management al cazului cu diabet. Sperăm să facem cât mai multe lucruri bune. Acesta este scopul până la urmă, creşterea calităţii vieţii. Din păcate, scăderea incidenţei în timpurile pe care le trăim este de dorit dar este mai greu.” Potrivit Oanei Costan, pentru 2018 este prevăzută o sumă de 1 miliard de lei pentru pacienții cu diabet zaharat, prin Programul de Sănătate, în vederea asigurării medicamentelor specifice, adică insulină, antidiabetice orale, dar și acces la dozarea hemoglobiei glicozilate, a testelor de glicemie, pompe şi consumabile.
Nicolae Postăvaru, Autoritatea Națională de Calificări: ”Atunci când vrei să aduci o nouă profesie pe piaţă este vorba de o luptă”.
Profesia de podiatru există în 30 de țări din toată lumea, în acest domeniu activând peste 100.000 de podiatri. În România, o astfel de profesie nu există, dar în ultimii ani s-au făcut pași importanți în vederea recunoașterii oficiale a profesiei și a formării de specialiști în domeniu. Prezent la dezbatere, Nicolae Postăvaru, Vicepreședintele Autorității Naționale de Calificări, a precizat că situația piciorului diabetic și a amputațiilor este alarmantă și că este nevoie de luptă și de pionerat, astfel încât podiatria și podiatrul să existe și în România.
”Atunci când vrei să aduci o profesie nouă pe piaţă este vorba de o luptă. Sistemul medical de învăţământ îl cunoaştem foare bine. Avem universităţi cu profesori excepţionali, dar în acelaşi timp pentru a introduce ceva nou este nevoie de o luptă. Pentru învăţământul superior medical există un anumit model de programe post universitare de specializare care sunt la îndemâna Senatului universităţii, nu al Ministerului sau al altcuiva, pentru care avem două ordine din 2015 cu certificate de absolvire aferente, certificate care se ridică şi se comandă la Autoritatea Naţională pentru Calificări. Introducerea unei specializări presupune pe lângă universitate şi sprijinul Ministerului Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi mai puţin al nostru ca instituţie”, a declarat Nicolae Postăvaru.
Prof. Dr. Gabriela Radulian: ”O modalitate mult mai uşoară de realizat în formarea podiatrului ar fi introducerea unui master”.
În ceea ce privește formarea podiatrilor în țara noastră, Prof. Dr. Gabriela Radulian, Președintele Societății de Neuropatie Diabetică, a subliniat că ”o modalitate mult mai uşoară de realizat în formarea podiatrului ar fi introducerea unui master pentru absolvenţi și aici mă refer la UMF ”Carol Davila”, absolvenții Facultății de Asistență Medicală şi Moaşe. La sfârşitul celor patru ani, după licenţă, pot beneficia de un master de doi ani şi atunci au calificarea necesară. Este nevoie de o astfel de calificare cu atât mai mult cu cât, așa cum bine știm, este vorba de un număr mare de pacienţi cu diabet zaharat, pe de o parte. Pe de altă parte, ştim că la fiecare pacient există cel puţin încă un pacient nediagnosticat. Totodată, mai subliniem și faptul că, în condiţiile în care este diagnosticat diabetul, o mare parte din pacienţii cu diabet au această complicaţie: neuropatia diabetică. Să nu mai vorbim de acea categorie de pacienţi care ajung în serviciile de chirurgie cu cangrenă, care sunt amputaţi şi cărora abia acolo li se descoperă prima glicemie şi implicit diagnosticul de diabet. Societatea de Neuropatie Diabetică este alături de Asociaţia de Podiatrie în aceste demersuri în care susţinem legalizarea, ca să spunem, a profesiei de podiatru. Eforturile trebuie să fie concentrate, iar în această echipă multidiciplinară trebuie să se regăsească diabetologul, neurologul, chirurgul, radiologul intervenţionist, ortopedul, dermatologul şi, bineînţeles, podiatrul.”
Medicul de familie trebuie să facă parte, de asemenea, din echipa multidisciplinară
Instituirea profesiei de podiatru a fost susținută și de Prof. Dr. Mihai Berteanu de la Clinica de Reabilitare medicală din Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, care a adus în discuție, de altfel, și colaborarea cu medicul de familie.
”Cred că ar trebui să ne adresăm problemei piciorului diabetic la toate nivelele, de la medicul de familie şi diabetolog până la recuperarea unui picior diabetic amputat. Este un continuum de îngrijiri, care trebuie să acopere toate domeniile. Cred că ar trebui să fie o abordare multidisciplinară şi multiprofesională a piciorului diabetic şi să se aibă în vedere de la început că dacă pacientul va ajunge la amputație, atunci el trebuie să primească o proteză corectă şi să facă şi programul de recuperare pentru proteză. Și asta deoarece nu este suficient că instituția dă bani, Casa Națională de Asigurări de Sănătate în cazul nostru. Oricât ar da Casa pentru o proteză, iar pacientul primește o proteză, dacă nu ştie ce să facă cu ea pentru că are dezechilibre musculare, modificări articulare, nu este suficient”, a menționat Prof. Dr. Mihai Berteanu.
În ceea ce privește medicul de familie, acesta este specialistul de prim contact, care cunoaște cel mai bine patologia pacientului. Vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei, Șef Lucr. Dr. Anca Bălan, consideră că medicul de familie, odată intrat în echipa multidisciplinară care îngrijește persoana cu diabet, ar putea repera pacienții cu complicații din timp și i-ar putea trimite la specialist cât mai repede, astfel încât să fie evitate cele mai grave situații.
”Dorim să fim parte din echipa multidiscipinară. Medicul de familie poate face foarte mult, pentru că el vine în contact cu pacientul în primă instanţă. Noi solicităm să ne putem ocupa ca şi alţi medici de familie din Europa de pacientul diabetic tip 2, în principal pentru că atunci când anumite lucruri depăşesc expertiza şi cunoştinţele noastre sigur să îi trimitem către colegii diabetologi sau către colegi de alte specialităţi”, a subliniat Șef Lucr. Dr. Anca Bălan.
Șef Lucr. Dr. Eduard Catrina: ”Există o lipsă de preocupare legată de patologia piciorului diabetic”.
Rolul podiatrului a fost subliniat și de Șef Lucr. Dr. Eduard Catrina, Chirurg generalist, care consideră că podiatrii vor avea o contribuție majoră în special atunci când se întâlnesc cu pacienți cu leziuni incipiente și pe care îi vor îndruma către radiologul intervenţionist, chirurgul vascular, chirurgul generalist, în funcție de caz. Totodată, a subliniat că în prezent există o oarecare lipsă de preocupare în ceea ce privește piciorul diabetic.
”Eu cred că inclusiv în rândul nostru, al specialiştilor şi al chirurgilor cu deosebire, există o lipsă de preocupare legată de patologia piciorului diabetic. Este considerată cenuşăreasa patologiei, trebuie să recunoaştem acest aspect. În lumea noastră circulă această informaţie că pacienţii care suferă o amputaţie, îşi pierd un membru, în următorii 5 ani îşi vor pierde, 50% dintre ei, și celălalt membru. Sunt motive clare: sunt imobilizaţi în căruţ, la pat, devin obezi, depresivi ş.a.m.d. Sunt o serie de motivaţii care duc la această realitate, ca să nu mai spun că 50% dintre ei decedează. Iată de ce este important să spunem stop amputaţiilor!”, a precizat șef Lucr. Dr. Eduard Catrina.
Radiologia intervențională, o metodă ce ar putea salva multe picioare de la amputare
În cadrul dezbaterii s-a pus accent și pe tehnologiile moderne, cum ar fi radiologia intervențională care, în unele cazuri, ar putea salva pacientul de la amputație. Potrivit Dr. Mihai Creţeanu Jr., Medic radiologie intervenţională, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, ”rolul radiologului este atât de diagnostic prin metodele non-invazive sau invazive, cât şi de tratament. Prin aceste proceduri endovasculare prin care reuşim să desfundăm vasele de sânge, putem spune că radiologia intervenţională este într-o anumită măsură la fel ca podiatria, însă nu neapărat la început de drum. Cu toate acestea, pentru unii colegi este ceva nou. Deşi de 17 ani există radiologie intervenţională în România, nu am reuşit să ne promovăm aşa de bine. Rolul radiologului intervenționist este de a face parte din echipă și de a salva și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului cu diabet.”
Prevenția, un element esențial pe care ar trebui insistat
Rolul prevenției diabetului zaharat și implicit a complicațiilor acestei afecțiuni a fost adus în atenție de Șef Lucr. Dr. Raluca Popescu, medic Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și formator în domeniul podiatriei și al piciorului diabetic. Potrivit specialistului, este nevoie de promovarea mai accelerată a unui stil de viață sănătos. De asemenea, extrem de importantă este diagnosticarea precoce a diabetului zaharat.
”Trebuie să diagnosticăm la timp diabetul zaharat pentru că sunt foarte mulţi pacienţi care întârzie venirea la medic şi luarea unor măsuri de tratament specific. De ce? Din cauza că această hiperglicemie nu doare. Prevenirea piciorului diabetic este, de asemenea, importantă. Cum putem face acest lucru? Prin diagnosticarea factorilor de risc ca: neuropatia, arteriopatia şi a problemelor de biomecanică. Iată de ce este foarte important să lucrăm în echipă”, a menționat Șef Lucr. Dr. Raluca Popescu.
Pentru a preveni apariția complicațiilor la nivelul membrelor inferioare, trebuie ținut cont atât de problemele de biomecanică a piciorului, cât și de purtarea unei încălțăminte corespunzătoare. Aceste aspecte au fost subliniate de fizioterapeutul Iulia Drăgoi și de doctorul inginer Daniel Petcu.
Educația, un rol esențial în prevenirea apariției complicațiilor diabetului zaharat
La conferința-dezbatere au fost prezenți și reprezentanții persoanelor cu diabet, care au expus celor prezenți problemele cu care acești pacienți se confruntă și chiar au propus unele măsuri. Potrivit Mariei Mesaroș, Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, este nevoie de educație în rândul pacienților și a populației generale cu privire la diabetul zaharat și complicațiile acestuia, precum și de existența asistenților educatori care să facă această educație. În același timp, Cristian Andriciuc, Directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Diabeticilor din România, dar și Cristina Petruț, Psihoterapeut şi Membru al boardului Federaţiei Internaţioale de Diabet – Regiunea Europa, au adus în discuție necesitatea unei gândiri strategice în această patologie, care să înglobeze și partea de prevenție.
Înscrie-te la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2024