România setează trendul în materie de podiatrie în Estul Europei
La o lună de la congresul naţional de podiatrie din Bucureşti, sentimentele mele sunt împărţite. Îmi aduc aminte atât de cunoştinţele teoretice împărtăşite de invitaţii de marcă, cât şi de vorbele lor de duh ce îmi revin în minte precum o melodie preferată. Acest congres a fost mai mult decât o întrunire a minţilor sclipitoare din acest domeniu, ci, de asemenea, a fost un testament al faptului că ţara noastră a apărut pe harta podiatriei mondiale.
De ce spun acest lucru? Munca pe care o desfăşoară Asociaţia de Podiatrie creează un context propice pentru dezvoltarea acestei profesii în România şi în afara graniţelor. Astfel, ca şi organizatori ai acestui congres, ne-am bucurat să vedem că eforturile noastre au fost răsplătite printr-un număr mare de participanţi. Acest lucru ne arată că ştiinţa îngrijirii piciorului prinde contur în România.
La acest congres ne-au onorat cu prezenţa numeroşi profesori şi specialişti internaţionali în podiatrie şi în ştiinţele asociate acesteia, precum şi specialişti români. În prima zi a congresului, am avut parte de o ceremonie de deschidere în care au luat cuvântul invitaţi precum Prof. David Armstrong sau Dr. Alfred Gatt. Ţin minte cu drag cuvintele Prof. David Armstrong. Pe scurt, acesta a spus că acest congres e un prim pas mare pentru podiatrie în România şi citez: “Este ca şi cum cineva a păşit pentru prima oară pe lună”. Numele său are o rezonanţă în acest sens, nu-i aşa?
În a doua zi, interacţiunea dintre public şi invitaţi a fost facilitată prin discuţii ştiinţifice şi o sesiune deschisă de întrebări. S-au abordat teme precum managementul medical al infecţiilor piciorului diabetic, boala arterială periferică, piciorul Charcot sau piciorul în practica reumatologului. De asemenea, cu ajutorul unor workshop-uri precum noţiuni de biomecanică a piciorului sau hidroterapie pentru rănile care nu se vindecă, s-a creat un cadru interdisciplinar din care toată lumea să înveţe. Profesorul Mark Tagoe de la Universitatea Southampton a spus că “ziua în care te opreşti din învăţat e probabil ziua în care trebuie să te retragi”. Diversitatea subiectelor a fost completată şi de o expoziţie cu tematică medicală ce a fost deschisă de-a lungul congresului.
Mergând mai departe, a treia zi a congresului a adus în prim plan alte teme despre valoarea îngrijirii de către un podiatru, screening-ul bolii arteriale periferice, necesitatea profesiei de podiatru sau examenul piciorului şi al gleznei. Îmi amintesc ce a spus la un moment dat şi Dr. Franck Bowling, şi anume că “participanţii congresului au primit cunoştinte ce le va creşte valoarea ca şi profesionişti într-un mod exponenţial”.
E important de subliniat că fiecare subiect abordat la acest congres are o mare importanţă în prevenirea şi tratarea afecţiunilor piciorului. Da, podiatria este la început în România, însă acest început este unul promiţător. Este nevoie de o implicare atât din partea specialiştilor, cât şi din partea publicului larg. Până la urmă, efectele neîngrijirii picioarelor au caracter economic şi social şi ne privesc pe toţi dintre noi. Precum a spus şi Dr. Kristien van Acker la acest congres: “Dacă eşti pasionat de această profesie de podiatru, poţi face diferenţa în ţara ta. Ceilalţi paşi vor urma în mod natural”.
Asociaţia de Podiatrie vrea să deschidă porţile pentru podiatrie şi profesia de podiatru în ţara noastră. Asociaţia are ca misiune promovarea în societate a podiatriei ca profesie şi, implicit, să scadă numărul de amputaţii datorate piciorului diabetic. Doar aşa pacienţii cu această afecţiune vor putea trăi o viaţă de calitate superioară, în loc să se simtă demoralizaţi când li se dă vestea cea rea. Cred că puţine lucruri se pot compara cu lipsa unui picior care, printre altele, este liantul între tine şi următorul pas către o viaţă normală şi trăită la maxim.
Înainte să închei această comunicare cu tine, doresc să îţi mai spun câteva cuvinte despre această afecţiune în particular - piciorul diabetic.
Un studiu publicat în New England Journal of Medicine relevă faptul că piciorul diabetic este o complicaţie uzuală la milioane de diabetici şi că ar trebui tratat precum cancerul. Depistat în fază incipientă există şanse mai mari ca pacientul să se vindece. Doar în Marea Britanie există 3.5 milioane de diabetici, iar alte 500,000 de persoane nu ştiu că au această maladie.
Mai mult, se estimează că aproape 1 din 3 diabetici va dezvolta un ulcer al piciorului, adică prima fază a piciorului diabetic. Rănile nu trebuie ignorate fiindcă pot conduce la pierderea piciorului sau chiar la moarte prematură. Statisticile în acest caz sunt sumbre: şansele ca pacientul să trăiască încă 10 ani scad cu 50%. Pericolul este, aşadar, iminent în cazul acestor persoane.
Totodată, acest studiu mai indică faptul că remisia ulcerului piciorului este de luat în seamă. Se estimează că 40% dintre pacienţiii cu ulcer al piciorului vor avea o remisie în cel mult un an de la vindecare. Din acest punct de vedere, ulcerul piciorului şi cancerul sunt asemănătoare.
Ca să închei pe o notă mai pozitivă, toate activităţile ce au avut loc la congresul naţional al podiatriei despre care ţi-am vorbit au avut ca scop creşterea importanţei podiatriei şi a podiatrului. Această nouă ramură medicală şi, implicit, acest specialist, sunt liantul ce ajută pacienţii cu picior diabetic să trăiască mai mult şi mai bine.
Înscrie-te la Școala de Vară în Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic 2024