Şcoala de Vară în Podiatrie 2018



 

În perioada 20-21 iulie 2018, Asociația de Podiatrie a organizat cea de-a II-a ediție a Școlii de Vară în Podiatrie, eveniment desfășurat sub egida Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în domeniul Sanitar București. Peste 220 de medici, asistenți medicali și fiziokinetoterapeuți s-au bucurat de prezența unora dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniul îngrijirii piciorului din țară și din străinătate. În acest an, Școala de Vară în Podiatrie a adus în prim-plan noţiuni de biomecanica piciorului, îngrijirea plăgilor, examinarea piciorului diabetic, analiza mersului şi recomandări de încălţăminte. Au fost prezentate date şi noutăți în abordarea și îngrijirea piciorului, precum și studii de caz relevante în managementul piciorului diabetic. Lectorii evenimentului au fost: Prof. Dr. David Armstrong - SUA, Prof. Dr. Lee Rogers - SUA, Prof. Dr. Frank Bowling - UK, Dr. David Dunning - UK, Prof. Dr. Helen Branthwaite - UK, Prof. Dr. Alfred Gatt - Malta.

 

INTERVIURI

Interviu cu Dna. Dr. Norina Alinta Gâvan

Fondator al Asociației de Podiatrie

Doamna Gâvan, care este rolul podiatriei şi al podiatrului la nivel internaţional?

La nivel internațional, specialistul în îngrijirea diferitelor probleme ale piciorului este podiatrul, membru esențial al echipei multidisciplinare dedicate îngrijirii piciorului, în general, și al piciorului diabetic, în special. Podiatria este acea profesie a științelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării și tratamentului deformărilor, patologiei și leziunilor piciorului și structurilor aferente – în relație cu întregul corp, precum și cu manifestările bolilor sistemice – cu ajutorul tuturor sistemelor și tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoștințe științifice și profesionale specializate aşa cum reiese din definiția Federației Internaționale a Podiatrilor. Profesia de podiatru este reglementată în peste 21 de țări, precum SUA, Anglia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Spania, Singapore, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Franța, Danemarca, Finlanda, Elveția, estimându-se că la nivel internațional există peste 100.000 de specialiști în podiatrie.

Putem vorbi în curând de podiatrie în România, ca despre o profesie recunoscută oficial?

În România nu există această profesie, însă primii pași legați de podiatrie s-au făcut începând cu anul 2015, când s-a înființat Asociația de Podiatrie. Asociația își propune promovarea podiatriei în România, dezvoltarea și recunoașterea profesiei de podiatru, alături de informarea și educarea populației, precum și a profesioniștilor (medici, asistenți și fiziokinetoterapeuți) în domeniul îngrijirii corecte a picioarelor. Intențiile Asociației de Podiatrie vizează podiatria și ceea ce înseamnă profesia de podiatru. Reglementarea pe care o face Federația Internațională a Podiatrilor este legată de profesia de podiatru, care are la bază, în primul rând, un background medical dar și o educație academică de cel puțin trei ani de studii superioare. Asociația de Podiatrie a depus în data de 14 iunie la Ministerul Muncii întreaga documentație necesară pentru ca profesia de podiatru să fie recunoscută în România și să apară în Catalogul Ocupațiilor din România (COR). În această documentație am descris profesia de podiatru, care este deja făcută la nivel mondial. Ceea ce s-a specificat foarte clar în această documentație este faptul că podiatrul, pentru început, va fi medic, asistent medical, kinetoterapeut cu licență și cu master de doi ani. Această ocupație este menționată în codul internațional ISCO, International Standard Classification of Occupation. În ultima variantă, ISCO 08, la poziția 2269 apare ocupația de podiatru, unde este descris exact ce are de făcut podiatrul, competențele și abilitățile.

Aveţi un program pentru acest master?

Da, împreună cu prietenii noștri de la Universitatea din Malta am structurat un program de master care nu este atât de complex ca cel din Anglia şi se poate adapta sistemului de învățământ care există deja la noi. Însă, acest program de master are și câteva puncte care nu există la noi în țară şi mă refer aici la cursul de biomecanică. Următorul lucru pe care îl dorim, în condițiile în care vom avea deschisă această linie de masterat, este să facem o curriculă de patru ani de studii superioare. După ce vom avea masterat în paralel cu curricula de Facultate de Podiatrie, vrem să dezvoltăm Şcoala de Podiatrie pentru asistentele medicale care nu sunt licențiate, pentru că avem foarte multe solicitări. Cred foarte mult în profesionalismul acestei categorii, este nevoie de asistenți medicali pentru că au deja un background medical și este mult mai simplu să îi dezvoltăm pe ei până mai facem o școală po+stliceală de trei ani. Dar toate aceste lucruri necesită timp şi în plus, este foarte greu să convingem autoritățile.

 

Interviu cu Dl. Conf. Dr. Ioan Vereșiu

Președintele Asociației de Podiatrie

Domnule Conferențiar, care sunt concluziile Școlii de Vară în Podiatrie din acest an?

Școala de Vară în Podiatrie a demonstrat și în acest an că este o școală veritabilă pentru profesioniști, menită să ofere atât informații teoretice, cât și ateliere practice. Nu trebuie uitat că ambele componente, respectiv teoria și practica, sunt indispensabile unei îngrijiri medicale profesionale a piciorului, în general, și a piciorului diabetic, în special. Ne-am bucurat să avem și în 2018 invitați de peste hotare cu o vastă experiență în domeniul podiatriei și al îngrijirii piciorului. Participarea a fost impresionantă și sperăm că toți cei prezenți vor transfera în practica clinică tot ceea ce au învățat în cadrul Școlii de Vară în Podiatrie, astfel încât pacientul să primească cele mai bune recomandări și îngrijiri.

Care este scopul Școlii de Vară în Podiatrie?

Pot spune că principalul scop al Școlii de Vară în Podiatrie constă în consolidarea unei baze în domeniul îngrijirii medicale a piciorului atât în rândul asistenților medicali, cât și a fiziokinetoterapeuților, care se numără printre acele categorii profesionale care intră cel mai des în contact direct cu pacienții.

De câțiva ani se fac pași importanți și în țara noastră astfel încât să putem vorbi de podiatrie în adevăratul sens al cuvântului, ca despre o profesie recunoscută oficial. Care este situația în acest moment?

S-au făcut, într-adevăr, foarte multe eforturi în acest sens în ultima perioadă, dar podiatria rămâne încă un teritoriu neexploatat în România. Sunt multe aspecte care trebuie acoperite până să ajungem la nivelul statelor unde podiatria se practică de foarte mulți ani și unde este recunoscută oficial ca profesie. Nouă ne lipsește acea cultură a îngrijirii medicale a piciorului, ne lipsesc profesioniștii care să aibă cunoștințe și să fie instruiți în acest domeniu. De asemenea, educația populației cu privire la sănătatea și îngrijirea picioarelor nu este chiar cea mai potrivită. Încă se ajunge la medic foarte târziu, atunci când pacientul chiar are o suferință pe care nu o mai poate îndura. Trebuie să lucrăm și pe partea de prevenție, cu siguranță. Dar, dincolo de aceste aspecte extrem de importante și care nu trebuie neglijate, noi ne bucurăm și suntem mândri că am reușit să organizăm în acest an două evenimente majore, Congresul de Podiatrie din România, cu participare internațională, care a avut loc în luna iunie a acestui an la București, și Școala de Vară în Podiatrie, manifestări științifice care au contribuit la dezvoltarea unei baze solide de specialiști în domeniul podiatriei. Vom merge mai departe și vom face tot ce ne stă în putere să le putem oferi pacienților noștri servicii specializate, de prevenție și de îngrijire, astfel încât să asistăm la cât mai puține complicații ale bolii.

 

Interviu cu Prof. Dr. David Armstrong, SUA

Chirurg și podiatru la Universitatea din Arizona

Domnule Profesor, ce ne puteți spune despre complicațiile neuropatiei diabetice și despre numărul amputațiilor în cazul piciorului diabetic?

Piciorul diabetic este cea mai mare problemă cu care se confruntă o persoană cu diabet. Uimitor este faptul că cel mai frecvent motiv pentru care un pacient cu diabet se prezintă la spital este o complicație a piciorului şi nu atacul de cord, accidentul vascular cerebral sau nivelul crescut al zahărului din sânge. Ulcerațiile piciorului diabetic sunt frecvente şi apar la mai mult de o treime din persoanele cu diabet de-a lungul vieții. Atunci când cineva dezvoltă o rană și nu știe, aceasta se poate infecta și se poate ajunge la necroză. Odată rănile infectate, una din cinci dintre acestea se finalizează cu o amputație. De aceea și statisticile relevă o amputație la fiecare 20 de secunde la nivel global, iar acest lucru este valabil în România, Uniunea Europeană, restul Europei dar și în Statele Unite.

Care este situația în Statele Unite?

Problema în Statele Unite este aproape la fel ca aici. În România vedem o creștere a numărului persoanelor cu diabet și, de asemenea, vedem o creștere a numărului celor care dezvoltă ulceraţii. Vestea bună este că în Statele Unite, pentru prima dată, am început să observăm o reducere a amputațiilor, ceea ce este bine. Dar din nefericire încă asistăm la o creștere a numărului persoanelor cu răni infectate. Aceasta rămâne în continuare o problemă foarte mare și o provocare la fel de mare. 

Putem vorbi despre piciorul diabetic ca despre o afecțiune ce poate intra în remisie?

Chiar dacă vedem o vindecare a rănilor în cazul pacienților cu picior diabetic, în realitate nu putem spune că ei sunt chiar vindecați. Statisticile au arătat că în jur de 40% dintre pacienții care au avut o rană vor dezvolta o altă rană într-un interval de un an, două treimi în trei ani și trei sferturi după o perioadă de cinci ani. Noi nu folosim noțiunea de vindecare pentru acești pacienți, spunem că pacienții noștri sunt în remisie. De asemenea, scopul nostru este să le dăm pacienților cu ulcerații cât mai puține zile de spitalizare şi nu trebuie să privim o rană individuală ca pe ceva unic în viața pacientului.

Cum vi s-a părut ediția din acest an a Școlii de Vară?

Ceea ce mă face să fiu fericit că lucrez în acest domeniu a fost să văd atât de mulți participanţi care au venit din toată țara la Școala de Vară în Podiatrie și sunt atât de interesați de ce s-a prezentat în cadrul sesiunilor. Asta mă face să mă întorc la lucru în Statele Unite mult mai fericit și să fiu onorat că am fost în România.

 

Interviu cu Prof. Dr. Lee Rogers, SUA

Podiatru și manager al Rețelei de Sănătate a Experților în Prevenția Amputațiilor din America

Domnule Profesor, cum putem face prevenție atunci când vine vorba despre amputații?

Conştientizarea faptului că amputațiile sunt o problemă majoră reprezintă soluţia în ceea ce privește prevenirea amputațiilor în diabet. Cheia în ceea ce privește prevenția presupune câteva aspecte cu un impact major pe care trebuie să le avem în vedere și care îi pot ajuta pe pacienți să își identifice chiar și singuri problema din timp. Piciorul diabetic reprezintă o complicație a diabetului care nu este doar costisitoare, ci şi cauzatoare de dizabilități în rândul pacienților, având o rată de mortalitate mai mare decât a multor cancere. Prima etapă este identificarea problemei, iar a doua este să înțelegi felul prin care persoana cu diabet a avut cel puțin o amputație. Bineînţeles că de-a lungul timpului putem apela la o serie de pași, care reprezintă puncte de intervenție. Putem să tratăm infecția, să prevenim rana, să prevenim neuropatia.

Care sunt etapele prin care se ajunge de la diabet la amputație?

Noi numim aceste etape istoria sau evoluția naturală a unei amputații. Este modul natural în care apare o amputație: mai întâi diabetul, apoi neuropatia și ulcerațiile. Pasul final înainte de amputație este infecția, iar evoluția ei este rapidă.

Cum putem reduce riscul de amputație?

Riscul de amputație scade cu cât problema este identificată mai repede și astfel, impactul asupra persoanei afectate este mai mic. Nu trebuie să uităm că o îngrijire adecvată, precoce, reduce costurile. Identificarea punctelor majore în prevenție constă în depistarea neuropatiei și a bolilor vasculare. Dacă toți pacienții cu diabet, care vin în cabinet, vor fi descălțați și li se vor examina picioarele, li se vor identifica neuropatia și bolile vasculare, atunci lucrurile ar sta altfel și impactul va fi altul.

Care sunt riscurile pentru ulcerațiile piciorului diabetic?

Ulcerațiile piciorului diabetic sunt produse în primul rând de neuropatie, iar în al doilea rând de deformările piciorului. Deformările care pot fi vizualizate sunt cele tipice, de aceea este important să descălțăm pacientul, să vedem dacă picioarele arată normal, iar dacă nu au un aspect normal atunci să ne gândim că poate prezenta risc de a dezvolta o ulcerație. Una dintre intervenții este să prescrii o încălțăminte corespunzătoare pentru pacienți, însă trebuie să identifici dacă acești pacienți au nevoie de o astfel de încălțăminte și o pot purta.

Putem vorbi de un tratament special prin care să putem controla ulcerațiile piciroului diabetic?

Tratarea ulcerațiilor piciroului diabetic este într-adevăr o problemă care ține de presiune. Presiunea la nivelul piciorului este cea care cauzează ulcerația şi noi căutăm să reglăm presiunea. Însă, există și anumite tehnici chirurgicale locale care pot fi utilizate, precum ar fi, de exemplu, debridarea sau înlăturarea unor țesuturi „rele” pentru a menține rana curată. Să nu uităm că şi medicamentele pot fi utilizate pentru cazurile de infecție în vederea îmbunătățirii circulației.

Piciorul Charcot este, de asemenea, o problemă. Cum îl diagnosticăm?

Diagnosticul piciorului Charcot este cel mai frecvent omis și atunci când este omis, chiar și pentru o lună, are în cele din urmă o soluționare negativă. Așa că persoana cu diabet și neuropatie care prezintă un picior foarte umflat poate avea picior Charcot. Medicii ar trebui să se uite cu atenţie după piciorul Charcot, deoarece această patologie este cel mai des diagnosticată ca fiind infecție.

Care sunt componentele cheie în bolile arteriale periferice?

În diabet, pacientul suferă de boli coronariene, boli vasculare și boli periferice. Toate trei sunt conectate și sunt componente ale arborelui vascular. Poți face un diagnostic pentru una dintre aceste boli, dar în diabet nu știi niciodată dacă și celelalte două sunt prezente. În plus, pacientul tipic cu diabet diferă în ceea ce privește bolile periferice mai ales dacă a fost fumător.

Care este părerea dumneavoastră despre Școala de Vară în Podiatrie?

Am fost la foarte multe conferințe la nivel mondial, însă este minunat să vezi cum o țară de mărimea României face asemenea eforturi de a educa oamenii în fiecare an și cum unui grup de oameni îi pasă atât de mult de picior.

 

Interviu cu Prof. Dr. Frank Bowling, UK

Chirurg podiatru, doctor în podiatrie

Domnule Profesor, care sunt pașii ce trebuie urmați în vederea examinării piciorului diabetic?

Primul pas în examinarea piciorului diabetic și a piciorului, în general, este acela de a descălța pacientul. Odată ce ai dat pantofii și șosetele jos, poți folosi pentru examinare și diagnosticare diferite instrumente, simple și neinvazive cum ar fi monofilamentul, diagramele termice și, dacă este nevoie, poți folosi și diapazonul.

Cum putem identifica pacienții aflați la risc înalt de picior diabetic?

Cea mai bună metodă de a identifica pacienții cu un risc ridicat de picior diabetic este aceea de a ne uita în trecut, să vedem istoricul medical, să constatăm dacă acești pacienți au mai avut episoade de ulcerații și cum au fost gestionate din punct de vedere al indicațiilor și îngrijirilor primite. De asemenea, trebuie văzut şi momentul apariției primei ulcerații și în plus, trebuie să avem în vedere că factorii de risc pentru ulcerații sunt în mare parte aceeași ca pentru neuropatia diabetică.

Dacă ar fi să vorbim despre managementul chirurgical al piciorului diabetic, care ar fi provocările?

Cred că timpul este cea mai mare provocare. Cu cât acționezi mai repede asupra unei ulcerații în vederea unei amputații, cu atât amputația poate fi mai mică. Nu trebuie să uităm că infecția avansează foarte repede și din acest motiv este bine să înlăturăm cât mai repede posibil partea infectată și să curăţăm țesutul. Astfel, și gradul de amputație poate fi redus sau chiar putem evita o amputație.

Ce părere aveți despre eforturile depuse pentru specialitatea de podiatrie în România?

Este foarte bine ceea ce se face în România, lucrurile sunt la început dar se fac pași importanți.

Care este opinia despre Şcoala de Vară din acest an?

Este un eveniment fabulos. Prin intermediul Şcolii de Vară tinerii diabetologi, chirurgi și tinerii medici în general au putut veni aici, s-au putut întâlni, au putut comunica și dezbate diferite aspecte legate de diabet pe care nu le înțelegeau înainte. De aceea noi am fost aici, să le răspundem la întrebări și cu siguranță ei au învățat multe lucruri noi. Astfel, și beneficiul pentru pacienți va fi mult mai mare.

 

Interviu cu Dr. David Dunning, UK

Podiatru, Fost Preşedinte al Colegiului Podiatrilor din Anglia, reprezentant al FIP-IPF

Domnule Doctor, se vorbește tot mai mult despre biomecanică în podiatrie. Ce reprezintă mai exact?

Biomecanica în podiatrie este știința care are la bază studiul forțelor ce acționează asupra structurii și funcționării corpului uman, referindu-ne aici cu precădere la membrul inferior, piciorul și patologia asociată acestuia. Toată informația găsită prin intermediul biomecanicii este utilizată în diferite regimuri de tratament pentru a schimba aceste forțe în vederea unei funcționări mai eficiente și a ameliorării patologiei.

Care sunt avantajele pe care le aduce podiatrul echipei de specialiști implicate în managementul diabetului zaharat?

Avantajele pe care le aduce un podiatru sunt multiple. În primul rând, vorbim de anumite aptitudini și abilități de bază și aici ne referim la contribuția pe care și-o aduce în ceea ce privește diagnosticarea timpurie a complicațiilor, dar și la educația pacienților. Podiatrii sunt cei care discută mai mult cu pacienții, le explică ce înseamnă afecțiunea lor și îi face să înțeleagă cât de importantă este evitarea apariției unor complicații. De asemenea, podiatrii au un rol esențial și atunci când vine vorba de managementul rănilor, se ocupă de debridările non-chirurgicale, de pansamente, de încălțăminte, de monitorizarea pacienților și prevenirea unor viitoare ulcerații.

 

Interviu cu Prof. Dr. Helen Branthwaite, UK

Podiatru, Universitatea  Staffordshire

Doamna Profesor, cât de important este screening-ul în vederea identificării riscului de apariție a ulcerațiilor?

Ca podiatrii, avem în vedere realizarea unui screening complet al ulcerațiilor și ne uităm de fiecare dată după funcțiile normale, ca nu cumva acestea să fi suferit unele modificări. Primii paşi pe care îi vom identifica sunt încărcătura anormală pe suprafața piciorului, dacă funcțiile musculare au fost afectate în vreun fel și suntem foarte atenți la modul în care pacienții își folosesc picioarele atunci când merg. Nu trebuie să neglijăm nicio eventuală modificare a tiparului mișcării în cazul unei potențiale ulcerații, în mod particular la nivelul călcâiului, acestea fiind cunoscute ca cele mai comune zone pentru ulcerații. Dacă există această capacitate de a identifica orice mărire a presiunii asupra piciorului, a greutății, înainte ca țesuturile să se rupă și înainte ca aceste schimbări să se inițieze, atunci poți schimba modul în care această presiune acționează. Putem apela la tratamente musculare, la exerciții de recuperare și de flexibilitate, putem mobiliza articulațiile și îmbunătății fluența mersului. De asemenea, putem folosi orteze și dispozitive pentru picior, atunci când pacientul pășește pe pământ.

Pot fi prevenite afecțiunile piciorului?

Afecțiunile piciorului pot fi prevenite, iar acest lucru cred că se poate realiza mai ales prin educație. Foarte mulți oameni se confruntă cu diferite probleme ale picioarelor. Din experiența mea clinică, tratând pacienți cu afecțiuni ale picioarelor, am constatat că ei înșiși au fost extrem de surprinși de tipul cronic al problemei. Cred că educația acestei categorii de pacienți și utilizarea unor dispozitive pentru picioare cu o frecvență mai ridicată ar putea reduce numărul unor astfel de complicații cronice. Trebuie să ne schimbăm atitudinea și să începem să ne uităm după eventuale probleme, mai ales atunci când știm că avem diabet. Prin urmare, educarea populației cu privire la stilul de viață și la modul de îngrijire al picioarelor este esențială.

Care este rolul podiatrului în echipa de specialiști implicată în îngrijirea piciorului diabetic?

Unul dintre avantajele pe care un podiatru le poate aduce echipei constă în evaluarea timpurie a funcțiilor piciorului. Putem identifica eventuale modificări înainte ca acestea să devină o problemă în adevăratul sens, o rană cronică, o afecțiune cronică. Aceasta este o abilitate şi un avantaj pe care le aduce un podiatru. De asemenea, noi podiatrii suntem de un real ajutor în evaluarea funcțiilor normale și în identificarea corectă a unor aspecte care trec de bariera anormalului. Dacă există această capacitate, atunci există și posibilitatea de a preveni o amputație atunci când apare o ulceraţie. Un alt avantaj pe care podiatrul îl aduce echipei în  îngrijirea piciorului diabetic este acela că poate reduce complicațiile prin intermediul unor tehnici, cum ar fi debridarea. Şi nu în ultimul rând, un aspect foarte important este modul în care este distribuită presiunea la nivelul picioarelor în momentul în care pacientul a dezvoltat deja o ulcerație.

Cum vi s-a părut Școala de Vară în Podiatrie?

A fost foarte interesant. Chiar dacă podiatria nu există în România, totuși se fac eforturi ca această profesie să fie recunoscută, iar specialiștii să aibă cât mai multe cunoștințe despre acest domeniu. Așa că am fost încântată să vin aici și să împart din experiența mea celor prezenți, care și-au dorit să învețe cum să intervină în ceea ce privește terapia.

 

Interviu cu Prof. Dr. Alfred Gatt, Malta

Podiatru, Președinte al Rețelei Europene pentru Educație Superioară în Podiatrie

Domnule Profesor, ce aspecte trebuie luate în considerare atunci când un pacient se prezintă la medic cu o ulceraţie?

Atunci când un pacient vine cu o ulcerație nu se pune doar problema tratării rănii, ci trebuie să avem în vedere modul în care pacientul merge, să vedem cum este distribuită presiunea în picior. Plecând de aici poți decide ce tip de intervenție vei folosi. Nu trebuie să uităm că astăzi există echipamente speciale care îți pot spune dacă tratamentul tău este eficient sau nu.

Aţi prezentat mai multe tipuri de tehnologii care vin în sprijinul specialistului și al pacientului. Dacă ar fi să ne referim la tehnologia 3D Printing, putem spune că reprezintă aceasta viitorul fabricării ortezelor?

Tehnologia 3D Printing este într-o fază de dezvoltare accelerată și putem spune că este un pas esențial pentru viitor în ceea ce privește ortezele, modul în care sunt făcute, precum și un beneficiu adus pacientului. Un astfel de echipament este esenţial într-o clinică, mai ales că tehnica nu este una foarte complicată şi ai nevoie doar de un software.

Ce ne puteți spune despre tehnologia de uzură?

Tehnologia de uzură are un rol important în asigurarea orientării și poziției unui segment al corpului în spațiu. Când vorbim despre o astfel de tehnologie, vorbim practic despre accelerometru, giroscoape, magnetometru.

Cât de utilă este tehnologia CadCam, respectiv scanarea?

Scanarea este o alternativă electronică la turnare și se poate realiza prin mai multe metode, cum ar fi: laserul, lumina albă structurată sau fotogrammetria.

Revenind la problemele picioarelor, un rol esențial îl are și educația. Cum putem educa pacienții?

Sunt câteva modalități de a educa pacienții. Cea mai comună metodă este aceea de a învăța. Pacienții cu diabet trebuie să beneficieze de informații cu privire la boala lor și să învețe. Apoi vorbim de o educație unu la unu. Podiatrul îi va vorbi direct și îl va întreba pe pacient care sunt problemele lui și îi va explica ce se întâmplă care este tot o formă de educație. O metodă de a învăța şi la îndemâna oricui este internetul unde ne putem uita la educația de tip video, pe canale cum ar fi youtube, unde poți posta materiale informative și educative. Pacienții se pot loga în orice moment și pot urmări acele filmulețe educative şi pot vedea cum se procedează în anumite situaţii. Urmărind toate aceste aspecte, poți face tratamentul mai eficient.

Avem nevoie de podiatri?

Sigur că avem nevoie de podiatri. Podiatrul trebuie să fie parte integrantă a echipei de îngrijire a piciorului diabetic, iar intervenția acestuia poate salva foarte multe picioare. Dar când spui că salvezi piciorul unui pacient de la amputație este ca atunci când îi salvezi viața. Salvând un picior salvezi o viață, iar prevenția este cheia succesului terapeutic!

Cum vi s-a părut ediția din acest an a Școlii de Vară?

A fost o participare foarte bună, dar și o mulțime de speakeri internaționali. Asociația de Podiatrie a organizat foarte bine și ediția din acest an și nu cred că ar fi lucruri care ar mai putea fi îmbunătățite.