Conferinţa Naţională de Angiologie şi Chirurgie Vasculară cu participare internaţională - sesiune picior diabetic



În perioada 26-28 octombrie 2017, a avut loc la Cluj Napoca Conferinţa Naţională de Angiologie şi Chirurgie Vasculară, cu participare internaţională. Tema evenimentului organizat de Asociaţia de Podiatrie în parteneriat cu Societatea Română de Angiologie şi Chirurgie Vasculară a fost: „Diabetic Foot – A Permanent Challenge”. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa a numeroşi speakeri locali şi internaţionali. În cadrul conferinţei a avut loc o sesiune de picior diabetic avându-i ca speakeri pe: Conf. Dr. Claudia Gherman, Dr. Sorin Băilă, Prof. Dr. Christos Manes – Grecia, Dr. Marian Croitoru, Dr. Lucian Mărginean, Dr. Paula Pavel, Dr. Horaţiu Coman – Germania, Dr. Sorin Crişan, Dr. Kiriaki Kalligianni – Grecia, Dr. Mihai Creţeanu jr., Dr. Cynthia Formosa – Malta, Dr. Alfred Gatt – Malta.

 

INTERVIURI

Interviu cu Dna. Conf. Dr. Claudia Gherman

Preşedintele SRACV

Doamna Conferenţiar, cum a fost primită de participanţi conferința din 2017?

Această a 12-a manifestare a societăţii noastre, pe care o conduc de doi ani, s-a bucurat de aprecieri extrem de pozitive din partea auditorului. Cu această ocazie, am reușit să reunim, pe lângă specialiști din domeniul angiologiei și chirurgiei vasculare, şi colegi din alte domenii înrudite, cum sunt radiologia, podiatria, diabetologia, medicina internă, ecografia, dar şi asistenți medicali și studenți.

Ce teme au fost discutate în cadrul manifestării?

Am abordat teme referitoare la piciorul diabetic, patologia venoasă, patologia arterială, chirurgia clasică şi chirurgia endovasculară, care la ora actuală câștigă din ce în ce mai mult teren. Am avut și o sesiune studențească, în cadrul căreia și-au prezentat rezultatele colegii mai tineri pe care noi îi coordonăm. Sperăm astfel ca bagajul de cunoștințe cu care participanții au mers acasă să fi fost atât de vast și de bine sistematizat încât să poată disemina la rândul lor aceste cunoștințe.

Ce invitați din străinătate au fost prezenţi şi ce subiecte au abordat?

Ca în fiecare an, ne străduim să aducem la manifestările noastre profesionștii cei mai valoroși și recunoscuți în domeniile pe care le-am menționat. În domeniul piciorului diabetic, o patologie extrem de importantă și de larg răspândită, am fost onorați de prezența unei delegații de patru specialiști din Grecia, reprezentanții Societății elene de picior diabetic. În plus, podiatrii din Malta ne-au împărtăşit din experienţa lor, având în vedere că podiatria este o știință nouă în România, însă o profesie demult recunoscută în alte ţări. În ce priveşte procedurile endovasculare, care sunt extrem de importante și pentru care încercăm și noi să creeăm un cadru de infrastructură și materiale pentru a le putea practica, am avut invitați din SUA. Iar oaspeții din Franța au discutat despre flebologie.

Ce proiecte aveți pentru 2018?

Cu siguranță, dorim să ne reunim și în acest an. Prin statutul Societăţii noastre și prin tradiție, congresele Societăţii sunt organizate la fiecare doi ani, aşa că în 2018 ne propunem să organizăm un congres cel puțin de anvergura celui de anul trecut, la care s-au strâns peste 400 de participanți. Sunt convinsă că vom depăși această ţintă, pentru că temele pe care le abordăm încep să atragă și specialiști din domenii la care acum câțiva ani nici nu ne-am fi gândit.

 

Interviu cu Dr. Alfred Gatt, Malta

Preşedintele Asociaţiei de Podiatrie din Malta

Preşedintele ENPODHE

Domnule Doctor, care este misiunea Rețelei Europene pentru Podiatrie în Învăţământul Superior (ENPODHE) al cărei preşedinte sunteţi?

Misiunea noastră este de a reuni conferenţiari de podiatrie din toată Europa, formând astfel o rețea în cadrul căreia să colaborăm pentru a organiza educația în podiatrie, la un nivel cât mai înalt. Avem ca membri circa 20 de universități din toată Europa (Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franța, Finlanda etc.), iar anual organizăm o conferință – care în 2017 s-a desfăşurat la Paris, iar la anul va fi în Manchester – adresată atât cadrelor didactice, cât și studenților.

Ce este podiatria?

Podiatria înseamnă examinarea, diagnosticarea și tratamentul problemelor piciorului. Sunt diverse niveluri de podiatrie în Europa și SUA, de la lucruri foarte simple până la chirurgie. Diabetul are un efect profund asupra piciorului, iar dacă situaţia nu este gestionată cu grijă, pacienţii își pot pierde picioarele, ceea ce înseamnă un cost foarte ridicat atât pentru indivizi, cât și pentru stat – de aceea podiatria are un impact deosebit de important în ceea ce priveşte piciorului diabetic.

Care este rolul podiatrului?

Rolul său este în primul rând, la modul ideal, de educator – preferăm să educăm oamenii decât să-i tratăm. Desigur însă că educația nu este suficientă, așa că rolul podiatrului este să se integreze în sistemele de sănătate ale diferitelor ţări pentru a-şi furniza expertiza care constă, cum spuneam mai devreme, în examinarea, diagnosticarea și tratarea problemelor piciorului. Este surprinzător cât de mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii nici măcar nu se uită la picior, deşi unele studii au arătat că peste 90% din populaţia generală va avea cel puţin o problemă la acest nivel pe parcursul vieţii. Rezumând, rolul nostru este să prevenim pe cât posibil și, evident, să gestionăm și să tratăm aceste probleme ale piciorului.

De când lucrați ca podiatru cum aţi contribuit la dezvoltarea domeniului în ţara dumneavoastră?

Am devenit podiatru în urmă cu peste 30 de ani, din care timp de 20 am fost șeful podiatriei în Malta. În această calitate am fost responsabil pentru crearea – fiindcă eu am făcut parte din prima generație de podiatri din Malta – unui serviciu de specialitate răspândit în sistemul de sănătate. Până în 2010, când am început să mă dedic complet carierei universitare, am creat multe servicii diferite în cadrul sistemului de sănătate: clinici pentru piciorul diabetic, clinici de reumatologie, clinici de podiatrie în cadrul spitalelor, căminelor de bătrâni și centrelor de boli mintale. Așadar, a devenit un serviciu foarte vast.

Care este prevalența piciorului diabetic în Malta?

Este foarte ridicată. Oficial, prevalenţa diabetului este de 10%, dar conform datelor OMS pare a fi de până la 16%, adică foarte mult. Este boala națională, datorată obezității, factorilor genetici – suntem o comunitate foarte închisă – şi faptului că maltezii nu obișnuiau să facă prea mult exercițiu fizic. De aceea, este o problemă foarte serioasă.

Cum poate fi redusă rata amputațiilor la nivelul membrului inferior?

În primul rând, cred că în România trebuie introduse serviciile de podiatrie. Podiatrii din Malta sunt în prim-plan în ceea ce privește îngrijirea pacienților cu probleme ale piciorului, educarea pacienților, educarea personalului medical asupra importanței examinării picioarelor – și mai ales a importanţei examinării piciorului de către podiatru, care are multă expertiză, astfel că nu se limitează la examinarea pulsurilor piciorului. Trebuie introduse şi programe bune de screening, care înseamnă că iei o persoană „de pe stradă”, îi examinezi piciorul și, dacă găsești complicații ale diabetului, faci o trimitere directă la expertul relevant. În Malta, avem legături directe cu chirurgul vascular, cu diabetologul, cu specialistul în orteze și proteze, fiindcă este inutil să trimiți un pacient cu o problemă a piciorului diabetic care să fie văzut după trei sau patru luni când este prea târziu.

Cum anticipaţi viitorul podiatriei?

Eu am fost martor la progresul acestei profesii şi cred că viitorul ei este foarte bun. Acum ne implicăm mult în cercetare, ceea ce sper că va schimba substanţial practica podiatriei. Însă şi cu tehnologia disponibilă în prezent, fața profesiei se va schimba cu siguranță în bine.

 

Interviu cu Conf. Dr. Cyntia Formosa, Malta

Doamna Conferenţiar, care sunt rezultatele cercetărilor dumneavoastră postdoctorale în domeniul piciorului diabetic?

Din prima cercetare postdoctorală pe care am desfășurat-o, am constatat că există mulți factori de risc cu privire la piciorul diabetic. Aceasta a dus la următoarea cercetare pe care am început-o, referitoare la ghidurile de screening; odată ce am identificat existența mai multor factori de risc, trebuie să facem screening pentru aceștia ca să-i identificăm cât mai devreme și să prevenim complicațiile diabetului: ulcerații, gangrenă, amputații și în final decesul – literatura de specialitate arată că, după ce îi este amputat piciorul, o persoană moare de obicei după un an și jumătate. În concluzie, este foarte important să identificăm acești factori de risc foarte rapid.

Care sunt factorii de risc pe care i-ați identificat?

Factorii de risc pentru piciorul la risc crescut includ proeminențele osoase (fiindcă frecarea de o astfel de proeminență poate duce la o ulcerație), lipsa circulației (adică boala arterială periferică), neuropatia (lipsa sensibilității – pacientul nu simte dacă merge desculț sau dacă are ceva în pantof, ceea ce poate duce la apariția unui ulcer), încălțămintea nepotrivită.

Cât de gravă este problema piciorului diabetic în Malta?

În Malta, avem o prevalență foarte crescută a diabetului, de 10%, însemnând că pe acea insulă mică trăiesc 40.000 de oameni cu diabet, foarte mult comparativ cu alte țări europene, inclusiv vecine. De aceea, ne confruntăm și cu multe complicații: în Malta avem circa 500 de amputații pe an, ceea ce înseamnă mult pentru o insulă ca a noastră.

Când a fost înființată în Malta profesia de podiatru?

Primul curs de podiatrie din Malta s-a desfășurat în 1986, eu făcând parte din a doua generaţie de podiatri care au absolvit în ţara mea. Iar de atunci, bineînțeles, au fost organizate mai multe cursuri, astfel că în prezent avem circa 150 de podiatri pe insulă.

Care este rolul podiatrului în echipa multidisciplinară?

Cred că rolul podiatrului, în special în salvarea piciorului la risc crescut, este foarte important. El poate fi prima persoană care, cum spuneam mai devreme, poate să identifice problema prin screening, iar apoi să direcționeze pacientul în funcție de natura problemei. De pildă, dacă observ că pacientul are o problemă arterială, atunci evident că îl trimit la chirurgul vascular și la diabetolog, astfel încât ei să-l monitorizeze și să facă intervențiile necesare.

Din cine este formată echipa multidisciplinară de îngrijire a piciorului diabetic?

Din echipa de îngrijire a piciorului diabetic fac parte podiatrul, chirurgul vascular, diabetologul, asistenta specializată în diabet – care ajută la monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei –, specialistul în orteze și proteze – care realizează dispozitivele pentru descărcarea piciorului la risc crescut –, tehnicianul de laborator, un neurolog și un chirurg ortoped care intervine asupra deformărilor degetelor. Echipa multidisciplinară poate fi vastă, iar podiatrul este esenţial, pentru că după ce pacientul se prezintă mai întâi la podiatru, acesta identifică problemele și apoi îl va trimite în funcție de acestea la următorul specialist necesar.

Ce sfaturi aveți pentru țara noastră?

Știu că poate lua ceva timp, însă cred că este momentul ca țara dumneavoastră să aibă în vedere începerea cursurilor de podiatrie pentru ca pacienţii români să beneficieze de servicii de calitate de îngrijire a picioarelor şi pentru a salva cât mai multe membre inferioare, alături de ceilalți componenți ai echipelor multidisciplinare.

 

Interviu cu Dr. Kiriaki Kalligianni, Grecia

Doamna Doctor, în ceea ce privește revascularizarea sub nivelul genunchiului, ce putem face pentru salvarea piciorului diabetic?

Numitorul comun anatomic pentru diabet și ischemia critică de sub nivelul genunchiului este prezența leziunilor severe ocluzive arteriale sub nivelul genunchiului. Scopul celor prezentate a fost sumarizarea unor noi evoluții în revascularizare și tehnici chirurgicale avansate și endovasculare pentru a trata leziunile de sub nivelul genunchiului, în special la pacienții cu diabet la care scopul primar este restabilirea pulsațiilor, de-a lungul fluxului la nivelul piciorului. Deși procedurile de bypass rămân terapia standard, tehnicile endovasculare devin noul standard de îngrijire, reprezentând astăzi abordarea de primă linie la majoritatea pacienților ce se prezintă cu ischemie critică a piciorului. A fost menționat că bypass-ul extins distal de sub nivelul genunchiului, intervențiile tibiale endovasculare cu acces antegrad sau retrograd, tehnica de recanalizare pedalo-plantară sau transcolaterală, abordarea directă a angiozomului și noile dispozitive, precum baloanele și stenturile învelite cu substanță activă, sunt arma chirurgicală cheie pentru realizarea unei revascularizări complete. Creșterea ratelor de succes tehnic, frecvența scăzută a complicațiilor, procentele mari de salvare a piciorului de până la 90% și ratele de supraviețuire la pacienții cu amputații, chiar și la pacienții cu diabet cu segment lung și boală difuză, justifică folosirea terapiilor chirurgicale avansate și în mod special a celor endovasculare în această arie anatomică.

 

Interviu cu Prof. Dr. Christos Manes, Grecia

Domnule Profesor, cât de gravă este problema piciorului diabetic în Grecia?

Potrivit unui studiu ale cărui rezultate le-am publicat în 2002, 4,8% din persoanele cu diabet din Grecia au un ulcer activ al picioarelor; în termeni absoluți, înseamnă că din circa un milion de pacienţi cu diabet din Grecia, 50.000 sunt la risc de amputaţie a piciorului.

Care este experienţa dumneavoastră clinică în ce priveşte pacienţii cu picior diabetic?

Această boală este foarte dificilă; dar dacă există o abordare multidisciplinară, însemnând că medici de mai multe specialități sunt implicați în tratamentul ulcerelor sau gangrenei, care sunt principalele complicaţii ale piciorului diabetic, atunci este simplu. Însă cel mai important este să previi apariția ulcerului piciorului, iar dacă ulcerul se constituie, să previi amputația, care trebuie să reprezinte abia ultima soluție.

Cum poate fi prevenit ulcerul piciorului diabetic?

Prin screening, însemnând că medicul trebuie să examineze anual picioarele pacienţilor, să evalueze sensibilitatea dureroasă, vibratorie sau termică; dacă senzația lipsește, piciorul este la risc, deoarece chiar o traumă minoră poate produce un ulcer, de care pacientul nici nu este conștient, tocmai pentru că a pierdut senzația de durere.

Ce opțiuni trebuie avute în vedere în cadrul tratamentului?

Tratamentul constă mai ales în controlul infecției, care uneori este foarte dificil, iar în al doilea rând în combaterea ischemiei; în prima activitate sunt implicaţi diabetologul, infecţionistul etc, iar a doua ține de expertiza chirurgului vascular. Apoi, zona ulcerului piciorului trebuie descărcată de presiunea crescută, pentru că altfel există riscul apariției unui nou ulcer.

Ați menţionat mai devreme echipa multidisciplinară. Ce rol are podiatrul în această echipă?

Cred că podiatrul este principala persoană în echipă. Podiatrul examinează pacientul cu diabet şi stabileşte direcțiile de tratament pe care acesta ar trebui să le urmeze; el trimite pacientul la chirurg sau chirurgul vascular ori se ocupă el însuși de anumite tratamente. Iar după tratarea ulcerului – prin diverse metode, inclusiv amputație – , el este responsabil și pentru dispozitivul sau pantofii de descărcare, care înlătură presiunea crescută din zona piciorului în care a fost ulcerul.